Frica de necunoscut ne îmbolnăvește

Descoperă cum stresul și simptomele sale au devenit o normalitate în viața noastră și cum putem să îl gestionăm în mod eficient pentru a ne recăpăta echilibrul și sănătatea.

De câte ori nu ai auzit în jurul tău sau nu ai spus chiar tu?

Sunt doar stresată.

Sunt doar obosită.

Sunt doar un pic irascibilă.

Stresul și simptomele lui au devenit o normalitate în viața noastră.

Ni se pare normal să fim stresați, căci altfel nu facem lucruri suficient de multe sau de importante, ni se pare normal să fim epuizați, să dormim 5-6 ore pe noapte, să nu avem energie să ne vedem cu prietenii, etc.

Toate acestea însă, pe lângă faptul că nu sunt deloc normale, întrețin și dezvoltă o serie de afecțiuni cu efecte nefaste pe termen lung.

Iar unul dintre factorii majori care generează stresul este incapacitatea noastră de a spune “nu” atunci când asta simțim sau a spune “da” atunci când avem o nevoie ce necesită satisfăcută. Pentru că societatea ne-a crescut și educat, nu pentru a fi autentici ci pentru a ne adapta dogmelor și sistemelor economice care ne acaparează pe zi ce trece mai mult. Muncim din ce în ce mai mult, muncim din frică, muncim în medii gândite cu scopul maximizării profitului și nu pentru a facilita dezvoltarea angajaților. Astfel că devine din ce în ce mai dificil să ne punem pe noi în centrul vieții noastre, să ne apreciem pentru cine suntem ca oameni și nu pentru performanța la job sau titulatura obținută. Și ajungem să rămânem prizonierii unor medii profesionale toxice, acceptând noi taskuri și responsabilități, medii în care stresul cronic și burnout-ul sunt la ele acasă.

Pe lângă tehnicile de creștere a rezilienței și strategiile de gestionare a stresului (pe care le poți regăsi în ebook-ul “Stăpânește stresul”), o altă armă de atac împotriva stresului este să ne îndepărtăm de factorii care îl generează. Nu întotdeauna este însă și cea mai simplă.

Ce anume ne oprește să ieșim din aceste situații și să căutam medii în care putem lucra, performa și crește cu ușurință?

Convingerile pe care le avem ( munca e grea, lucrurile importante se obțin cu greu, șeful are întotdeauna dreptate, capul plecat sabia nu-l taie, cu cât primeșți mai multe responsabilități cu atât ești mai apreciat, etc). Convingerile limitative sunt ca niște pietre de moară legate de picioarele noastre, împiedicându-ne să ne mișcăm liber și să explorăm noi orizonturi. Ele ne pot împinge să rămânem în situații nesatisfăcătoare sau să ne subapreciem potențialul.Și cu cât sunt mai bine împământenite în adâncul ființei noastre, cu atât este mai dificil să ne desprindem de ele. Însă primul pas este să le recunoaștem, să le aducem în conștient și să înțelegem dacă mai sunt de actualitate sau nu, dacă ne mai servesc pentru a progresa, sau doar ne țin pe loc. Iar asta implică un timp de analiză și reflecție sau poate un exercițiu practic cu creionul pe hârtie, sau o sesiune de coaching – pentru fiecare poate fi diferit.

Frica de necunoscut (dacă în altă parte e mai rău?, măcar aici știu cu ce mă confrunt, dacă e prea frumos să fie adevărat?, dacă ajung în aceeași situație după un timp? etc) Ne temem adesea de schimbare pentru că ne este frică de ceea ce nu putem anticipa sau controla și decidem să rămânem în locuri de muncă nefericite sau să refuzăm oportunități care ar putea aduce schimbări pozitive în viața noastră. Însă frica de necunoscut, lipsa informațiilor sau a controlului sunt și ele factori de stres, care nu fac decât să amplifice deconectarea de la noi înșine.

Stima de sine scăzută (nu mă angajează ei pe mine, nu am eu suficientă experiență să fac …, nu îmi dau ei mie rolul acela, etc). Astfel de gânduri pot să ne saboteze încrederea în sine și să ne țină captivi în locuri de muncă care nu ne satisfac pe deplin, alimentând situațiile stresante și favorizând apariția problemelor de sănătate.

People pleasing – câți dintre noi, mai ales mame, nu punem pe alții pe primul loc și lăsăm nevoile proprii să aștepte, sau chiar le ignorăm cu desăvârșire? Credem că somnul, sau mișcarea sunt elemente opționale. Mâncăm ce apucăm și suntem în priză 16 ore într-o zi.

Rămânem astfel prinși într-un labirint care creează toate condițiile pentru a dezvolta afecțiuni serioase atât fizice cât și psihice.

Gabor Mate vorbește mult despre studii ce arată conexiunile între acțiunile și tiparele vieții celor care au dezvoltat cancere și boli autoimune. Iar concluziile lui susțin faptul că fiind deconectați de la nevoile noastre cele autentice, nu cele impuse de societate, de la cine suntem cu adevărat, favorizăm, fără să vrem și fără să conștientizăm, apariția diferitelor boli.

Pentru a schimba aceste aspecte și a depăși stresul asociat cu ele, este crucial să ne confruntăm cu convingerile limitative și să lucrăm la îmbunătățirea stimei de sine. Iată câteva recomandări practice pentru a face acest lucru:

Identifică și contestă convingerile limitative: Începe prin a fi conștient de gândurile și credințele negative pe care le ai despre tine și despre mediul de lucru. Apoi, ia-ți timp și analizează-le critic. Caută dovezi care să le contrazică și începe să le schimbi treptat cu afirmații pozitive și realiste.

Întoarce-te la tine însăți: Identifică-ți nevoile, înlocuiește gândurile negative cu afirmații pozitive, cu compasiune față de sine. Recunoaște-ți și celebrează-ți realizările, indiferent cât de mici ar fi acestea. Învață să te apreciezi pentru ceea ce ești.

Ieși din zona de confort: Încurajează-te să îți asumi riscuri și să explorezi noi oportunități, să spui nu, să-ți exprimi nevoile, să ceri, să primești. Fă pași mici în direcția dorită și încurajează-te să îți depășești temerile și incertitudinile.

Caută sprijin profesional: Dacă simți că nu poți face față singur acestei provocări, nu ezita să cauți ajutorul unui terapeut sau coach specializat în dezvoltare personală și profesională. Aceștia te pot ghida și susține în procesul de transformare și creștere personală.

Stresul cronic nu este o bagatelă, iar ignorarea lui sau minimizarea efectelor ne pot afecta pe termen lung. Știu că nu e ușor, nu e ceva ce se poate schimba de la o zi la alta, e un proces, o călătorie, dar beneficiile sunt de departe mai importante și împlinitoare.