Now Reading
Dosar: Nevoie urgenta de bunavointa – Revansa celor binevoitori

Dosar: Nevoie urgenta de bunavointa – Revansa celor binevoitori

Revista Psychologies

Ajutorul acordat vecinilor, asociatii care vin sa-i ajute pe cei fara case, chete si licitatii pentru copii fara mijloace… Sentimentele bune se organizeaza din grija fata de economie si ecologie. Succesul unui film precum Slumdog Millionaire (de Danny Boyle, 2009) depune marturie: eroii de azi sunt binevoitorii care raman astfel, chiar si intr-o lume rea. Ca si cum am fi dezamagiti de o lume individualista si incercam sa intram in era amabilitatii.

Internetul serveste acestei dorinte in crestere, pe forumuri si site-uri de socializare ce revolutioneaza spiritul de colaborare, cum spune filozoful Bernard Stiegler. Cu atat mai bine, pentru ca, la vreme de criza, empatia, atentia acordata celuilalt, respectul si solidaritatea devin necesitati vitale. Se creeaza asociatii de intrajutorare cam peste tot. In strainatate vedem free hugs si un succes teribil al curentului „tandretii fata de sine“ (spa-uri, masaje, yoga), ce asociaza terapiile si atingerea intr-un nou elan de tandrete si dulceata fata de propriul corp. Fizic si psihic, lucrurile se schimba: fiecare vrea sa isi faca un mic bine.

O reputatie proasta

Sa nu fim naivi: aceasta utopie nu va fi simplu de impus tuturor. Din mai multe motive. In primul rand, in constiinta colectiva, bunavointa inca rimeaza cu slabiciunea. Imperativul care marcheaza crestinismul (sa intorci si obrazul celalalt) lasa sa se inteleaga o anumita forma de masochism. Dar Biblia reformeaza astfel legea talionului („ochi pentru ochi si dintre pentru dinte“). Se spune astfel ca, pentru a evita escaladarea violentei, trebuie sa iesim din relatia in care fiecare ii da celuilalt exact ceea ce a primit. Si este ceva revolutionar!

Cine spune ca gentiletea este ceva slab si calculat? Doar pentru ca ne-a fost impusa de parinti („fii draguta cu ceilalti copii!“) pentru a ne transforma in fiinte civilizate si pentru a-I deranja pe parinti cat mai putin posibil? Crescand, luam obiceiul de a ne arata „draguti“ pur si simplu pentru a obtine de la altii ceea ce vrem de la ei.

Oamenii, la fel ca si alte animale, folosesc supunerea si serviabilitatea ca strategii de supravietuire. Suntem draguti pentru ca ceilalti sa vada ca nu suntem un pericol pentru ei si sa ne lase in pace. Mai mult, ca sa ne iubeasca. Atunci cand daruim ceva, speram sa ni se intoarca darul. Apoi, Freud a demonstrat ca anumite persoane nevrozate sunt atat de inspaimantate de propriile pulsiuni distrugatoare, incat se obliga la o gentilete permanenta. Ele fug de orice conflict si isi interzic sa ridice vocea. Adesea, isi impun o generozitate artificiala, care sa le linisteasca constiinta si sa le ofere o imagine buna despre ele insele. Bunatatea lor este la fel de sincera ca si a miliardarilor filantropi, care sunt grabiti sa daruiasca numai din motive de imagine.

Citeste aici despre ZIUA BUNAVOINTEI pe Psychologies.ro sau vezi alte subiecte din acelasi dosar:

Citeste continuarea acestui artico in revista Psychologies, editia de noiembrie.

 

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top