Femeia şi corpul ei
Înainte era un pic mai bine. Acum mă vrea amabilă cu el și cere atenţie constantă. Mă vrea serviabilă și, uneori, deghizată în nu știu ce fel de fată. Corpul meu se simte deja la a doua tinereţe.
La prima tinereţe era subţire, zvelt și nervos, lăsa impresia că nu se va schimba niciodată, era de cele mai multe ori epuizat de explorări, ca apoi să se simtă abandonat. Îl jucam pe degete, pentru că îl știam zburdalnic și infatuat. Eu îl priveam sardonic și el nu se supăra. Deloc. Doar înainta în toate direcţiile în același timp, se arăta tuturor inepuizabil și voia să știu că se poate înălţa cu tot cu sufletul din el deasupra timpului. Așa era atunci, la prima tinereţe.
Citeşte articolul integral în cadrul ediţiei iulie-august 2021 a Revistei PSYCHOLOGIES.
