Putem trai fara sa facem dragoste?

Aduce renuntarea la viata sexuala dezechilibru si frustrare? Barbati si femei care au renuntat mai mult timp la relatii sexuale ne impartasesc din experienta lor.

Au intre 30 si 40 de ani. Sunt echilibrati, independenti, nu mai putin atra­gatori decat altii. Dar nu mai fac dragoste. Cum se poate trai fara sex intr-o societate in care dom­neste tirania placerii, intr-o lume in care sexul este prezent peste tot, de la simpla aluzie pana la imagini directe? Abstinentii se simt atipici.

Motivele refuzului lor de a face sex sunt foarte diferite. Unii traiesc fara sex pentru a se proteja de dureri mai vechi, altii au ales celibatul pentru a se regasi, spun ei, in fiinta lor profunda. In fata indemnurilor de a cauta orgasmul – le gasim in romane, in filme, pe copertele revistelor – ei tac. „M-am saturat de toti cei care ma privesc ca pe o handica­pata a simturilor. Am obosit sa le ex­plic ca sunt normala“, spune A­na, 35 de ani, care nu a mai avut re­latii cu un barbat de aproape opt ani.

„Da, imi lipseste sexul!“

Dar este normal sa traiesti fara sex? Pentru Freud, abstinenta nu era normala pe termen lung: „Lupta cu senzualitatea epuizeaza energia omului.” Afirmatia o face pe Elena sa zambeasca. Ea are 39 de ani si este abstinenta de cinci, ca urmare a unui divort: „Nu este a­tat o lupta, ci o preocupare. Nu ma simt nesatis­facuta, dar imi ramane o urma de durere: am impresia ca ratez ceva care a fost dat sa faca parte din viata mea de om. Da, imi lipseste sexul! Dar din ce in ce mai putin. Chiar si pofta de placere individuala dispare. Mi-am facut dreptate, dar imi lip­seste ceva. Am un sentiment de gol“.

„Ma inchid in mine...“

Nici Roxana, acum, la 32 de ani, nu a ales „de buna voie“. Vechi experiente dureroase, necicatrizate, au condus-o spre refuzul sexualitatii. „Situatia mea a devenit foarte nelinistitoare. Cand imi place un bar­bat, am impresia ca sunt bolnava. Rezultatul: ma in­chid. Am intrat intr-un cerc vicios: cu cat se prelungeste situatia, cu atat ma simt mai infricosata si totul o ia de la capat“.

Corneliu Irimia, doctor in psihopatologie, explica: „Echilibrul sufletesc presupune gasirea unor solutii personale satisfacatoare la presiunea interna permanenta data de pulsiunile sexuale.

Sursa de imense satisfactii pentru unii, sexualitatea poate reprezenta o povara sau o amenintare pentru altii. Inca din copilarie, cand baiatul si fata devin interesati de diferenta dintre sexe si de modul in care se fac copiii, sexualitatea ne locuieste corpul, cu cortegiul ei de placeri, vinovatii si secrete interzise. Viata noastra sexuala de adult se hotaraste, in linii mari, intre patru si opt ani, cand imaginatia imprima definitiv directia fantasmelor de mai tarziu, care vor fi conditia subiectiva pentru obtinerea placerii maxime.

A trai fara sexualitate inseamna, in primul rand, un refuz radical al celuilalt, al propriului corp si al celuilalt. Modul in care facem dragoste in cuplu este cea mai buna radiografie a adevarului relatiei cu partenerul nostru“. Dar abstinenta are o istorie indelungata.

Abstinenta – de la remediu, la condamnare

Revolutia sexuala din anii ’60 din Europa Occidentala a marcat schim­barea esentiala. Secole de-a randul, s-a crezut ca abstinenta aduce beneficii uriase sanatatii trupului si ca este o culme a moralei, din moment ce pre­supune vointa de fier. In Evul Mediu, medicii prescriau abstinenta asa cum astazi este prescris un medicament: bar­ba­tii lipsiti de vigoare trebuiau sa renunte complet la sex pentru a se in­sanatosi. Chiar si inceputul de secol XX furniza ample ex­plicatii stiintifice in sprijinul abstinentei.

De pe la juma­tatea anilor ’50, perspectiva se schimba, studiile medi­cale demonstreaza ca excesul sexual nu provoaca boala. Din con­tra, este susti­nu­ta cu probe stiintifice ideea ca o viata sexuala activa e factor de sanatate fizica si psihica. Antropologii intaresc concluziile medicale: toate culturile in care sexualitatea este strict interzisa prin traditie si religie inainte de casatorie se caracterizeaza printr-un grad ridicat al violentei.

Un studiu publicat de Forbes Magazine demonstra, ur­marind cercetari medicale efectuate pe un grup mare de femei de 30-40 de ani, timp de un deceniu, ca viata sexuala implinita inseamna si o viata mai lunga. Dar si alte beneficii: o mai buna functionare a cordului, un simt al mirosului mai dezvoltat etc. S-a pus intrebarea in sens invers: cat de nociva e abstinenta?