Auto-apararea:o lupta pentru tine

Sporturile de autoaparare sunt populare pentru ca sunt caracterizate in aceeasi masura prin agresivitate si stapanire de sine, putere si flexibilitate. Aceasta arta a razboiului seduce din ce in ce mai multe femei. Wushu Kung-fu , kalaripayit sau body combat: alege-ti metoda.

Iti defulezi problemele si esti intr-o forma fizica perfecta. Castigi flexibilitate si iti controlezi agresivitatea. Inveti sa te aperi. Acestea sunt promisiunile artelor martiale, care combina controlul respiratiei cu tehnici de lupta. Dupa karate, taekwondo, aikido, in atentia noastra intra alte trei sporturi. Efect al modei sau pur si simplu un val care isi castiga adepti foarte repede si in Romania? Un pic din amandoua. Iar daca femeile se initiaza astazi in aceste discipline martiale, ne ducem cu gandul la eventualele agresiuni, la stres si la increderea in sine, deseori deficitara. Daca la inceput, elevii vin pentru a se „destinde“ si a se relaxa psihic, la final, ei isi constientizeaza forta si isi domina mai bine emotiile. Iar antrenamentele regulate iti permit sa castigi flexibilitate, rapiditate si niste forme de invidiat.

1. Wushu Kung-Fu
Origine: „arta martiala“ in chineza, termenul wushu este mai cunoscut in Europa sub numele uneia din variantele sale, si anume kung-fu. Crearea sa, atribuita templelor Shaolin, are radacini adanci in istoria Chinei.

Filozofie: stingerea conflictelor interioare pentru a-l invinge pe adversar. Dupa Wushu Kung-Fu, agresivitatea re­zulta dintr-un control prost al emotiilor. Iar pentru ca trupul sa poata manifesta forta si precizie, spiritul trebuie sa domine.

Practica: aproape acrobatica, aceasta disciplina se exer­sea­za in doua etape. Prima parte a cursului este destinata intaririi dantien-ului, centru al chi (energiei vitale). In pozitia gong-fu (genunchi semi-flexati, spate intins), faci fandari si dai lovituri de pumn in spirala. Cea de-a doua parte este dedicata invatatului lucrului in doi: observarea adversarului, deplasarea si actionarea strategica. Respiratia este primordiala, frumusetea gesturilor este legata de constiinta si reflecta starea interioara.

Beneficii fizice: Daca practici Wushu Kung-Fu, o faci pentru a avea o sanatate buna si pentru a te apara. Fiecare serie de miscari stimuleaza chi-ul pe meridiane diferite. Un antrenament constant regleaza functionarea organelor, ofera o vita­litate crescuta si un sistem imunitar foarte bun.

Beneficii psihice: intarirea vointei si cultivarea rabdarii. Exigente, miscarile cer efort si respect al corpului si limi­telor sale. Pentru a stapani tehnica Wushu Kung-Fu este nevoie de perseverenta.
Frecventa optima: doua - trei sedinte pe saptamana. Idealul este sa exersezi in fiecare zi, la sala sau acasa.

2. Kalaripayit
Origine: numita „mama artelor martiale”, aceasta disciplina ancestrala era practicata de razboinicii din Kerala, in India de Sud, si invatata de familii. Kalaripayit cuprinde doua curente: cel din sud, care privilegiaza luptele armate, si acela din nord, care se practica fara arme.

Filozofie: armonia omului cu mediul inconjurator, dezvoltarea echilibrului sau psihic si spiritual. Kalaripayit-ul te lasa sa fii si razboinic, si tamaduitor. Fiecare din noi este comparat cu un rau de munte care ia nastere dintr-un flux lent si calm (miscarea), apoi se transforma intr-un curent puternic (energia). Aceasta arta martiala te invata sa primesti agresivitatea ta si pe cea a adversarului tau cu o stare de spirit optima.

Practica: in sala, recunosti nivelul unei persoane dupa inaltimea sariturilor sale. Va trebui sa inveti diverse exercitii: miscari de picioare, pozitii inspirate din cele ale animalelor in timpul luptei, deplasari, sarituri… Progresiv, sedintele devin mai dansante si se finalizeaza prin lupta. Inveti sa manuiesti bastonul de bambus, bastonul scurt, pumnalul sau sabia.

Beneficii fizice: datorita miscarilor sale lente, fluide si progresive, kalaripayit-ul este ideal pentru a-ti regasi forma fizica si flexibilitatea. Creste si capacitatile cardio-vasculare, rezistenta si tonicitatea musculara.

Beneficii psihice: antrenamentul este foarte exigent, atat fizic, cat si moral. A depasi nevoia de a-ti lasa bratele in jos, iti permite sa castigi incredere in tine. Sportul este si un excelent factor defulator, dar un practicant constient de puterea si forta lui va face totul pentru a evita lupta, daca cineva il provoaca.

Frecventa optima: pentru a explora cele cinci niveluri, ai nevoie de trei sau patru ani in medie, cate o sedinta pe saptamana.

3. Body combat
Origine: inspirat din karate, box si taekwondo, body combat-ul este versiunea neozeelandeza si coregrafiata a kick-boxing-ului. Fondatorul sau, Les Mills, vechi campion olimpic, este celebru pentru crearea tuturor cursurilor sale sub controlul Universitatii de Medicina din Auckland.

Filozofie: in primul rand, distractia. Coregrafic si cardio-vascular, body combat-ul este o inlantuire de miscari de auto-aparare pe muzica. Este un adevarat show gestual si muzical, cu forma fizica optima drept unic obiectiv.

Practica: intr-o sala de fitness, cu parchet si oglinzi pe pereti, fara sac de nisip sau adversar. Un dans cu miscari de crochet, eschiva, lovituri de picior, diferite tehnici mixate. Unei sedinte cu muzica mai lenta ii corespund loviturile de picior si pumn. Atunci cand muzica este mai alerta, se fac deplasari, fandari, eschive. Sunt solicitate, pe rand, bustul si partea de jos a corpului. {edinta se incheie printr-un
stretching dinamic.

Beneficii fizice: adevarata scoala de agilitate si viteza, body combat-ul combina munca de tonifiere a muschilor cu actiunea cardio-vasculara.

Beneficii psihice: diferit de wushu si kalaripayit, care cer o invatare indelunga, body combat-ul este, inainte de toate, ludic. Totodata, este suficient pentru a-ti canaliza agresivitatea, a-ti stimula increderea in tine si a-ti reduce stresul.

Frecventa optima: o data sau de doua ori pe saptamana, iar coregrafia o stapanesti incepand cu a doua luna.