Győrgydeak Patricia: Profesoara de la Castel ̶ de la catedră către explorarea naturii umane prin abordare holistică
Privirea îi era fixată într-un punct. Se uita fie către seninul cerului, fie în jos…
Deși primise sarcina de lucru, el era nemișcat, fără vreo intenție de a face ceva.
Începeam să simt o stare de disconfort deoarece aveam un plan cu ce era de realizat și un timp în care trebuia să mă încadrez. Respectarea planificărilor și a termenelor genera o stare de presiune. A urmat o încercare de a-l mobiliza, însă…nimic.
Mă cuprindea o frustrare profundă și îmi doream să îmi amintesc teorii, definiții și informații din facultate care ar fi putut veni în sprijinul meu. Reveneau pe colajul amintirilor doar Shakespeare, cursul de fonetică, vikingi, nopțile nedormite pentru a trece cu bine sesiunea, însă nimic concret care să contribuie la ceea ce aveam nevoie în situația respectivă.
M-am întrebat ce ar face un profesor ideal în acel moment, apoi, m-am ridicat de la catedră și m-am apropiat de banca sa. Cu o voce prietenoasă i-am șoptit că este necesar să facă și el ce fac restul colegilor. Încet, de sub bancă, mi-a arătat mâinile ̶ cele mai muncite mâini pe care eu le văzusem la un copil. Oboseala și dificultatea muncii se reflectau prin crăpăturile care îi străbăteau mâna, și atunci, am înțeles ̶ elevul avea nevoie să văd omul din persoana din fața mea, mai mult decât orice altceva.
Acesta este unul dintre evenimentele în care eu mă aflam la o răscruce de drum: fie continuam să predau á la carte, fie urma să alchimizez toate experiențele trăite în ceva personalizat și centrat pe nevoile reale ale elevilor.
Ce urma să se întâmple, a fost semnificativ și transformator pentru cariera mea didactică, deoarece aveam să descopăr curriculum-ul ascuns, ceva ce nu se vede, însă afectează întregul parcurs al unei persoane: emoțiile, povestea personală, relațiile și conexiunile pe care un elev le face pentru a dobândi sens în producere de rezultat.
Și, povestea continuă…pentru că, de peste un deceniu, fascinația către explorarea naturii umane mi-a creionat activitatea didactică, făcându-mă să mă apropii mai mult de mecanismele din spatele reușitelor, iar anul în care a trebuit să dau titlul lucrării mele de Gradul I a fost definitoriu pentru identitatea mea profesională.

Să fiu profesoară a însemnat să dobândesc profunzime și, de-a lungul parcursului, am observat că predarea și învățarea sunt o călătorie de la exterior spre interior și viceversa.
Așadar, prin diversitatea metodelor de abordare a predării am creat un context propice de asamblare a bucăților informaționale într-un mozaic unitar, redat prin conturarea complexității ființei umane.
Școala este micro societatea în care elevul nu doar că acumulează informație, ci se și dezvoltă în paralel cu asimilarea cunoștințelor. Totodată, școala este percepută și ca un factor de stres.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică stresul ca «epidemia de sănătate a secolului 21», însă noi putem diminua acest decalaj de percepție prin diverse acțiuni.
Există deprinderi ce nu sunt notate în catalog însă, sunt semnificative pentru direcția busolei cetățeanului modern.
Experiența didactică m-a făcut să parcurg un drum de la minte la inimă, evidențiând importanța acelor deprinderi nevăzute: curajul, empatia, toleranța, creativitatea, reziliența, gestionarea conflictelor, colaborarea, autoreflecția sau capacitatea unui elev de a găsi sens în ceea ce învață. Schimbarea perspectivei a făcut să trec de la accentul excesiv pe performanță și evaluare, la ideea că elevul este mai mult decât rezultatele sale. Predând limba engleză, contextul educațional mi-a permis să descopăr o lume complexă ̶ individualitatea elevului și mecanismele necesare realizării reușitelor sale.
Cum am ajuns la abordarea holistică? Ce este aceasta și beneficiile ei
Experiența profesională, latura mea creativă și fascinația către natura umană au făcut să conturez un reper educațional care readuce în perspectivă didactică un concept antic, și anume, educația holistică.
Aceasta vede elevul (ființa) ca pe un întreg și abordează aspecte ale complexității umane prin accesarea unor părți esențiale dezvoltării armonioase.

Prin cercetare și înclinația umanistă, am creat în urmă cu câțiva ani un reper educațional care îmbină înțelepciunea antică cu nevoile lumii moderne.
În filozofiile grecești și asiatice, educația trecea dincolo de barierele intelectului. Pentru antici, învățarea trebuia să angajeze întreaga persoană, prin dialog, reflecție și relația dintre profesor și elev, iar eu rezonez foarte mult cu aceste perspective.
Predarea holistică este o încununare de tehnici și modalități de predare ce apropie profesorul de latura umană a elevului, ajungând să îi valorifice potențialul.
Datorită faptului că elevii provin din medii diferite și structura lor internă se reflectă în interacțiune, învățare și producere de rezultat, iar un dezechilibru în diverse aspecte ale vieții lor poate conduce cu ușurință la influențarea viitorului personal și profesional, este de mare interes să conectăm neuroștiința cu actul didactic.
«Elevii au nevoie să fie expuși la o variantă a lor pe care încă nu o cunosc.»
Procesul de învățare este foarte anevoios și este util să înțelegem căci uneori, mintea trebuie să urmeze corpul, iar alteori, corpul, mintea. Doar așa, putem explora tărâmul potențialului latent.
Deoarece întregul proces cognitiv este bazat pe conexiunile dintre creier, minte și abilitatea de utilizare a inteligenței emoționale, reperul educațional holistic pe care l-am dezvoltat construiește un sistem proactiv în învățare și dezvoltare personală.
Educația holistică a fost deseori asociată cu arta tocmai pentru că dovedește receptivitate la stilurile diverse de învățare și nevoile ființelor umane în evoluție. (Miller Ron 2000)
Sunt 5 dimensiuni valoroase interconectate: cognitivă (cunoaștere, gândire critică), afectivă (autocunoaștere, reglare emoțională), socială (relații, colaborare), spirituală (sens, valori) și creativă (imaginație, expresie), iar Montessori și Steiner se numără printre educatorii holistici vizionari care subliniau importanța hrănirii sufletești a elevului. (Miller J.P.)
Abordarea holistică este cu atât mai utilă cu cât aceasta este complementară predării și învățării tradiționale.
Câteva dintre beneficiile abordării holistice pe care elevii le-au resimțit sunt: adaptabilitate, depășirea provocărilor prin reziliență, sistematizarea procesului de învățare, dezvoltarea abilităților de gândire, asumarea responsabilității, descoperirea propriului potențial, expunerea la o variantă pe care ei nu au accesat-o încă, diminuarea percepției că școala este un factor de stres, conectarea informațiilor cu mediul real de viață, creșterea performanței școlare, dezvoltarea caracterului, reducerea anxietății, precum și ancorarea emoțională.
De ce Profesoara de la Castel ?
Conceptul Profesoara de la Castel este un proiect de suflet și o reflecție a etapei profesionale în care mă aflu. Un proiect educațional și cultural personal despre educație, înnobilarea simțurilor, aprecierea resurselor și patrimoniului cultural, rafinament, dezvoltare personală, transformare și aducerea predării la nivelul artei.
Diagnosticul societății actuale indică scăderea natalității, creșterea intoleranței și bullying-ului, lipsa unor figuri centrale în creșterea armonioasă a copiilor, degradarea mediului cultural, o stare de reactivitate tot mai accentuată, precum și necesitatea unei dezvoltări socio-emoționale adaptate cotidianului.
Conceptul Profesoara de la Castel creează ancore cognitive, emoționale, sociale și psihologice care dezvoltă mentalități bazate pe virtuți precum: răbdare, curaj, ingeniozitate, rațiune, justiție și creativitate.
Actul predării este o conjugare a informației cu simțurile și cu abilitățile, ce folosește nu doar la școală, ci și în viață.
O explorare integrată, și anume: cognitivă, afectivă și experiențială va stimula conștientizarea identității culturale și a abilităților socio-emoționale, gândirea critică și creativă, și implicarea proactivă în protejarea patrimoniului cultural.
«…să vedem omul din elev.»

Ce au însă în comun castelul și elevul ?!
Castelul, semnifică spațiu interior, cultură, refugiu intelectual, disciplină elegantă, memorie, construcție de sine și educație ca arhitectură interioară.
Pe când elevul, în sens metaforic, este arhitectul care își proiectează propriul interior, ucenicul zidar fiindcă se construiește pe sine piatră cu piatră, moștenitorul, deoarece primește tradiții, limbaj, cultură, gardianul care apără ceea ce devine valoros în interiorul său, exploratorul care descoperă camere necunoscute ale propriei minți și regele fără coroană, însă în sensul stăpânirii de sine, nu al puterii asupra altora.
Profesoara de la Castel este cea care predă prin empatie, inteligență emoțională, metacogniție, integrează reziliența și disciplina ca factori necesari reușitei, creează valori înalte și dezvoltă mentalități de creștere, după modelul autoarei Carol Dweck, îndreptând totodată potențialul către conștientizare și armonie.
Atât castelul, cât și transformarea unei persoane reflectă o estetică a vieții ̶ prin persoane castelul a recăpătat viață și nu a rămas ruină, prin profesor elevul capătă o structură interioară solidă.
Un ansamblu de componente precum meta învățare, meta predare, conștientizare, abordare holistică și dezvoltarea valorilor umane înalte creează cetățeanul echipat corespunzător unui mâine ̶ meta ființa. Prin elevi, viitorul este aici.
Integrând abordarea holistică în educație, profesorul creează o sinergie care va păstra latura umanității într-o lume acaparată de inteligența superioară.
Așadar, Profesoara de la Castel este o metaforă care invită la înnobilarea simțurilor printr-o estetică a vieții și care evidențiază importanța lui «A VEDEA OMUL DIN PERSOANE» înspre a da valoare educației. Prin acest concept se creează astfel un spațiu inedit, nu doar al învățării, ci și al devenirii umane.
Evoluția firească a vieții ne arată că, indiferent de ceea ce ne modelează de-a lungul timpului, vremelnicia acoperă clipe fie simple, fie mărețe, însă, noi avem puterea de a face ca, prin fiecare viziune, totul să capete SENS.
contact: profesoaradelacastel@gmail.com





