Cum poate fi tratată îngustarea arterelor coronare prin metode minim invazive?

Boala coronariană este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și principala cauză de infarct miocardic. Aceasta apare atunci când arterele coronare, vasele care alimentează mușchiul inimii cu sânge și oxigen, se îngustează din cauza depunerilor de colesterol și a plăcilor de aterom. În lipsa unui tratament adecvat, circulația sângelui către inimă este afectată, ceea ce poate provoca durere toracică, dificultăți de respirație și, în cazurile severe, infarct miocardic.

În prezent, dezvoltarea cardiologiei intervenționale permite tratarea unui număr mare de pacienți prin metode minim invazive, fără intervenție chirurgicală pe cord deschis. Aceste proceduri sunt realizate prin cateterism cardiac și oferă rezultate excelente în restabilirea fluxului sanguin către inimă, cu o recuperare mai rapidă și un risc redus de complicații comparativ cu chirurgia clasică, în cazurile atent selecționate.

Îngustarea arterelor coronare apare în urma procesului de ateroscleroză

Arterele coronare transportă sângele bogat în oxigen către mușchiul inimii. Odată cu înaintarea în vârstă sau în prezența unor factori de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul, obezitatea sau sedentarismul, pe pereții acestor vase se pot forma plăci de aterom. Pe măsură ce acestea cresc, lumenul arterelor se îngustează, iar cantitatea de sânge care ajunge la inimă scade. În stadiile inițiale, pacientul poate fi complet asimptomatic. Ulterior pot apărea simptome precum angina pectorală, senzația de apăsare în piept la efort, oboseala accentuată sau dispneea.

Dacă o placă de aterom se fisurează și determină formarea unui cheag de sânge care blochează complet artera, se produce infarctul miocardic acut, o urgență medicală care necesită tratament imediat.

Coronarografia stabilește cu precizie localizarea și severitatea îngustărilor

Înaintea stabilirii tratamentului, medicul cardiolog intervenționist trebuie să cunoască exact anatomia arterelor coronare și gradul de afectare al acestora.

Investigația de referință este coronarografia, o procedură minim invazivă prin care un cateter este introdus prin artera radială (la nivelul încheieturii mâinii) sau femurală și ghidat până la arterele coronare. După injectarea unei substanțe de contrast, vasele sunt vizualizate în timp real cu ajutorul razelor X.

Coronarografia permite identificarea stenozelor coronariene, evaluarea numărului de vase afectate și alegerea celei mai potrivite metode de tratament, fie prin angioplastie coronariană, fie prin chirurgie de bypass, în funcție de particularitățile fiecărui caz.

Angioplastia coronariană restabilește fluxul sanguin fără chirurgie pe cord deschis

Pentru numeroși pacienți, tratamentul de elecție îl reprezintă angioplastia coronariană cu stenturi, realizată la Monza Ares, procedură prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Procedura de angioplastie este indicată atunci când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare.

În majoritatea cazurilor, după dilatarea arterei este implantat și un stent coronarian, care menține vasul deschis și reduce riscul unei noi îngustări. Intervenția este realizată sub anestezie locală, fără incizii mari și fără oprirea inimii. Pacientul rămâne conștient pe parcursul procedurii, iar durata acesteia variază, în general, între 30 și 90 de minute, în funcție de complexitatea leziunilor.

Stenturile moderne contribuie la reducerea riscului de restenoză

Evoluția tehnologică a condus la dezvoltarea unor stenturi din ce în ce mai performante. În prezent, cele mai utilizate sunt stenturile farmacologic active (Drug-Eluting Stents – DES), care eliberează treptat substanțe ce inhibă proliferarea excesivă a celulelor din peretele arterial.

Prin comparație cu stenturile metalice simple utilizate în trecut, acestea reduc semnificativ riscul de restenoză, adică de reîngustare a arterei tratate. În funcție de particularitățile cazului, medicul poate utiliza și tehnici complementare, precum imagistica intravasculară (IVUS sau OCT) ori măsurarea rezervei fracționale de flux (FFR), investigații care permit o evaluare mult mai precisă a severității leziunilor și optimizează rezultatul intervenției.

Recuperarea după angioplastie este, de regulă, rapidă

Unul dintre cele mai importante avantaje ale tratamentului minim invaziv este recuperarea redusă comparativ cu intervențiile chirurgicale clasice. În cazul accesului radial, pacientul se poate mobiliza la scurt timp după procedură, iar externarea este posibilă, în multe situații, chiar în aceeași zi sau în următoarele 24 de ore, dacă evoluția este favorabilă.

Reluarea activităților obișnuite se face progresiv, conform recomandărilor medicului. Totodată, tratamentul medicamentos prescris după implantarea unui stent, în special terapia antiagregantă plachetară, trebuie respectat cu strictețe pentru a preveni tromboza de stent.

Tratamentul minim invaziv trebuie completat prin controlul factorilor de risc

Succesul angioplastiei coronariene nu depinde exclusiv de procedura în sine. Pentru a reduce riscul apariției unor noi îngustări arteriale, este esențială controlarea factorilor care au favorizat dezvoltarea aterosclerozei.

Renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, tratarea diabetului zaharat, adoptarea unei alimentații echilibrate și practicarea regulată a activității fizice reprezintă măsuri indispensabile pentru menținerea sănătății cardiovasculare. În plus, monitorizarea cardiologică periodică permite evaluarea evoluției bolii și ajustarea tratamentului atunci când este necesar.

Nu toate îngustările coronariene necesită același tip de tratament

Deși angioplastia este una dintre cele mai eficiente metode minim invazive disponibile în prezent, nu toți pacienții sunt candidați pentru această procedură. În cazul stenozelor foarte extinse, al afectării mai multor artere coronare sau al anumitor leziuni complexe, echipa multidisciplinară formată din cardiolog intervenționist și chirurg cardiovascular poate recomanda efectuarea unui bypass aorto-coronarian, considerat cea mai potrivită opțiune terapeutică, în anumite situații.

Tratamentul minim invaziv al îngustării arterelor coronare reprezintă unul dintre cele mai importante progrese ale cardiologiei moderne. Prin proceduri precum coronarografia și angioplastia coronariană cu implantare de stent, fluxul sanguin către inimă poate fi restabilit eficient, fără intervenție chirurgicală pe cord deschis, în numeroase cazuri.

Diagnosticarea precoce, alegerea corectă a metodei terapeutice și respectarea tratamentului și a recomandărilor privind stilul de viață sunt esențiale pentru prevenirea infarctului miocardic și a altor complicații cardiovasculare. Evaluarea într-un centru de cardiologie intervențională permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat și oferă pacienților șansa unei recuperări rapide și a unei calități mai bune a vieții.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.