CItesti acum
Cum să ai inițiativă fără să te considere o femeie disperată

Cum să ai inițiativă fără să te considere o femeie disperată

Se spune că atunci când bărbații fac gesturi îndrăznețe sunt considerați romantici, iar femeile… puțin nebune. Iată cum putem avea inițiativă fără să primim eticheta de femeie disperată.

Citește și:

De ce e bine să fugi când simți o atracție sexuală prea puternică pentru cineva

Semne că e imatur emoțional

Abordarea clasică, atunci când ne gândim la interacțiunea dintre un bărbat și o femeie este aceea în care bărbatul este cel care face primul pas. Însă ce stă în spatele acestui mod de a acționa?

“Regula” mai sus amintită se întemeiază pe ideea că bărbatul este cel dator să acționeze atunci când îl interesează o femeie, inițiativa sa transmițând mesajul că doar apoi femeia va putea să-și exprime opțiunea de a da curs interacțiunii sau de a o refuza.

Această dinamică se fundamentează pe felul în care au funcționat lucrurile din cele mai vechi timpuri, atunci când bărbații aveau mai multe drepturi în alegerea partenerei, iar alianțele în vederea căsătoriei erau negociate între bărbați.

În plus bărbatul, ca model de masculinitate este asociat cu “a acționa” iar femeia cu “a reacționa”, atitudine potrivită rolului său pasiv.

În această lumină o abordare inversă a fost multă vreme și uneori este privită și acum cu scepticism și critică, fiind suficientă pentru a eticheta o femeie ca fiind disperată.

 

Fii conștientă de ceea ce îți dorești

Atunci când o femeie știe ce vrea poate alege să adopte o poziție pasivă, așteptând ca lucrurile să se întample de la sine sau să acționeze în direcția dorită.

Simpla inițiativă de a propune o întâlnire sau a comunica un sentiment nu înseamna automat disperare, ci poate transmite ideea că acea femeie este în acord cu nevoile, dorințele și emoțiile sale.

O atitudine disperată este însă mai degrabă transmisă de o atitudine masculină a femeii, una de control și impunerea unei anumite dorințe, nefiind însă împărtășită și de cealaltă parte.

Asociem disperarea cu insistența, presiunea, dominarea și incapacitatea de a gestiona un posibil refuz.

Refuzul însă este o respingere a unei propuneri, nu a unei persoane cu tot ceea ce presupune ea. Neîțelegerea acestui lucru poate determina gândul că “trebuie neapărat să-mi accepte inițiativa”, interpretare care poate genera într-adevăr disperare prin insistență.

 

Citeste si

 Asumă-ți un posibil refuz

Înțelegerea acestui fapt, înțelegerea posibilității ca propunerea noastră să nu fie mereu întâmpinată cu deschidere și conștientizarea că merită încercat să faci o acțiune în direcția dorită, te poate face o femeie curajoasă nu disperată.

Asumarea posibilității ca lucrurile să nu meargă în direcția dorită poate susține o atitudine mentală de relaxare și încredere în sine, elemente care transpar și în comportament. În acest fel lucrurile chiar se pot concretiza în direcția dorită.

 

De Stefania Voia, psihoterapeut

[email protected]

Tel.: 0726.191.255

Foto: shutterstock.com

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii