Depaseste gelozia

Cand gelozia devine maladiva, incepe cosmarul atat pentru cel care o suporta, cat si pentru cel care o traieste. Diverse metode terapeutice fac posibila, daca nu „vindecarea” de aceasta boala, macar controlarea efectelor sale negative.

Gelosul este un scenarist inegalabil. Prizonier al unui serial prost, el se ve­de in postura personajului tradat de partener. Filmeaza in­de­aproape gesturile partenerilor sai, ca pe niste indicii ale crimei a carei victima este el. Degeaba se justifica ceilalti actori, facand dovada nevinovatiei lor; el, obsedat de ideea ca e inselat, nu aude ni­mic. Catinca V. isi a­min­tes­te: „In fiecare seara, ii verificam bu­zu­na­rele. Un stilou nou, o carte de vi­zi­ta, un nu­me ili­zibil scris pe o pa­gi­na din agenda, orice: consi­deram fi­ecare obiect gasit drept o pro­ba a tra­darii. In fie­ca­re dimineata il obs­ervam mi­nutios; cea mai mica schim­­bare, cel mai mic efort pentru a fi seducator; eram foarte convinsa ca va petrece ziua cu alta“.

O forma de paranoia

„Se considera ca gelozia devine patologica atunci cand o persoana se manifesta atat impotriva celor din jurul sau, cat si impotriva sa”, explica psihologul Silviu Toma. „De foarte multe ori, «gelosii» interpreteaza negativ comportamentul partenerului si trag concluzii catas­tro­fale. Ei pornesc intr-o a­de­varata va­­­­­­­­­­natoare de indicii care sa le co­n­fir­­me proiectia“. De aici pana la o for­ma de paranoia din pacate nu mai e mult. „In terapie se identifica drept ca­u­za a geloziei gandurile i­ra­­tionale de ge­­nul «nu pot suporta sa stiu ca ea/el …» Aceste scheme absolutiste si rigide contribuie la generarea pro­­blemelor emotionale si comportamentale“, mai adauga Silviu To­ma.

Niciun partener nu are, singur, mij­­­loacele de a-l ajuta pe cel gelos sa iasa din scenariul sau obsesional. Nelinistea lui ramane incontrolabi­la, obsedanta si, mai ales, progresiva. Dupa ce a trecut si ea printr-o psihoterapie, Patricia C., de 39 de ani, a ajuns sa di­vor­teze de sotul ei prea gelos. „Pentru a evita certurile, am rupt legaturile cu toti prietenii, pana in ziua in ca­re mi-am dat seama ca nu mai in­dra­zneam sa fac nimic. Eram in pra­gul depresiei.“

Cand victima ce­lui gelos ajunge sa nu mai vada pe nimeni, se intampla ca acesta sa devina ge­los chiar pe gandurile ei. Terapia comportamentala ii permite gelosului sa devina constient de ceea ce este excesiv in felul lui de a ra­tiona si actiona. „O metoda care a im­bu­natatit simtitor evolutia este metoda orarului“, spune psihologul Silviu Toma. „Adica i se acorda pacien­tului un interval orar in care are dreptul sa discute cu partenerul des­pre aceasta pro­blema.

Tehnici­le de restructurare cognitiva vi­zea­za disputarea gan­durilor absur­de si nerealiste prin intrebari logice, prag­matice. Scopul terapiei este acela de a-l face pe cli­ent sa con­sti­en­­­­tizeze automatismele cognitive irationale pe care le aplica compor­ta­mentului partenerului. Sa-si inlocuiasca cerintele absurde de tipul «trebuie sa ma iubeasca» cu ganduri rationale. In a­­­­cest mod va intelege ca toate actiunile si sentimentele sunt corelate.“ Pentru a scapa de aceste ganduri rele – specialistii vorbesc de «disonante cognitive», cel gelos trebuie, mai intai, sa inte­leaga ce se ascunde in spatele lor. E ceea ce unele terapii, si mai ales psihanali­za, incearca sa reveleze, intere­san­du-se de trecutul celui gelos, de ca­u­zele acestui tip de pattern.

Dependenta afectiva

Timp de 20 de ani, Vlad M., inginer, a trait o gelozie feroce, pana in momentul in care s-a hotarat sa ape­leze la specialisti. Dupa mai mul­te sedinte de terapie a putut sca­­pa de obsesia sa: „Am putut in­te­lege sursa geloziei me­le: am fost crescut doar de ma­ma… Intr-o zi, tata a reaparut, bru­tal, pentru a-mi «fura» afec­ti­u­nea ei“. De atunci, fiecare barbat care se apropia prea tare de femeile pe ca­re le iubea Vlad prelua, in­con­sti­ent, rolul acestui „hot“ de dra­gos­te.