Cum viitorul rămâne o necunoscută, există în fiecare dintre noi curiozitatea de a afla ce urmează să se întâmple. Teama de necunoscut acționează și cu anxietate sau frică, iar uneori horoscopul ne ajută să scădem intensitatea trăirilor. Alteori, evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile fapte. Despre această nevoie de a arunca o privire în viitor, vorbim cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
Modul în care percepem fericirea este unul structurat prin educație, iar mesajele primite din partea societății pun într-o lumină pozitivă lucrurile care dau o stare de fericire. Chiar și așa, fericirea variază în funcție de îndeplinirea nevoilor personale, așteptările și plăcerile fiecăruia în parte. Mai multe informații de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Încă de la naștere ne formăm personalitatea, ajungând la o formă relativ conturată în pragul maturității biologice. Este un cumul al experiențelor personale și trăsăturilor care ne fac unici. Cum nu putem fi doi oameni la fel nici când provenim din aceeași familie, nici prin horoscop nu putem fi limitați la trăsăturile unei zodii. Detalii de la psihoterapeutul Andra Zaharia.
Oare ce ne face fericiți: o viață plină de virtuți sau una plină de plăceri? Definiția acestui sentiment este într-o permanentă schimbare. În psihologie, fericirea este legată de starea de bine, de mulțumire și satisfacție. Despre ce este și ce nu este fericirea, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Deseori ne gândim că fericirea și emoțiile negative sunt incompatibile și încercăm să negăm existența acestora din urmă. Dar chiar și emoțiile negative, precum tristețea, au un scop pozitiv, ele putând fi semnale importante tocmai în găsirea fericirii. Despre importanța acceptării propriilor emoții aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Deși avem impresia că ne putem controla depresia, fapt care o și face funcțională, neadresată, treptat, poate ajunge să preia controlul asupra vieții noastre, agravându-se. Depresia funcțională poate ajunge la anxietate generalizată sau la episoade depresive majore. Sfaturi de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Pedeapsa este nocivă, iar efectele ei negative. Copilul trebuie să cunoască limitele, dar și consecințele nerespectării lor. Sancțiunile, când sunt explicate, ajută copilul să le înțeleagă drept rezultate ale propriilor fapte. Cum ajutăm copilul să devină un adult responsabil aflăm de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Fie că este vorba despre telefon, tabletă sau televizor, în funcție de vârsta copilului, limitele sunt sănătoase și necesare. Neuroștiințele ne învață, spre exemplu, că un copil cu vârsta până în doi ani nu ar trebui să petreacă deloc timp în fața unui ecran. Despre regulile de parenting în privința interacțiunilor copiilor cu gadget-urile aflăm mai multe de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Chiar dacă este vorba despre un apropiat al nostru, este dificil pentru noi să identificăm corect o depresie funcțională. Un prim ajutor pe care îl putem acorda, atunci când observăm anumite deteriorări la nivel psihic sau comportamental, este să îndrumăm persoana respectivă către un specialist. Despre ce putem face noi, concret, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Semnele depresiei ne sunt familiare, dar oare cum arată o depresie funcțională? În acest caz, vorbim despre o depresie pe care o putem controla, iar semnele sunt mai subtile, precum oboseala permanentă, lipsa plăcerii de a face anumite lucruri sau stări anxioase. Mai multe informații despre simptome, dar și despre cei care sunt mai predispuși către această formă de depresie, aflăm de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Ca părinți este important să ne situăm în zona permisivă, dar și să prezentăm anumite limite, fără a le impune. În funcție de vârstă, acestea ajută copilul să descopere treptat universul din jurul său. În lipsa lor, copilul crede că poate să facă orice! Despre nevoia copilului de explorare și importanța limitelor, aflăm mai multe de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Într-un conflict, dacă apelăm la înjurături, acestea ridică o barieră între noi și interlocutor. Nu mai vorbim de situațiile în care jignim sau vrem să părem amenințători. Pe de altă parte, cu toții putem traversa momente intens stresante sau incidente care ne provoacă să folosim înjurătura pentru a ne elibera de furie. Cum să gestionăm acest comportament verbal în scop terapeutic, aflăm de la psihoterapeutul Roxana Arion.
Înjurăturile, atunci când sunt folosite în grupul de prieteni, colegi, etc, pot demonstra o nevoie de a impresiona, de a te integra mai bine în respectivul colectiv, de a deveni popular. Dar oare este sănătos să vrem să ne integrăm într-un astfel de grup în care manifestăm comportamente care nu ne sunt neapărat caracteristice în speranța că vom fi acceptați social? Răspunsuri de la psihoterapeutul Roxana Arion.
Unii dintre noi înjură mai mult, alții mai puțin sau chiar deloc, iar aceste diferențe se pot explica și prin furia pe care o resimțim, de fel, și cum știm să o gestionăm. Înjurătura poate avea însă și un rol terapeutic. Aflăm de la psihoterapeutul Roxana Arion cum și de ce înjură femeile comparativ cu bărbații.
Dintre toate categoriile de relații pe care le întreținem, relația de cuplu este cea mai afectată de teama de abandon. Indiferent de modul nostru de a gestiona această teamă, ea are un impact negativ asupra cuplului și asupra modului în care ne alegem partenerii. Despre influența acestei temeri asupra întregii noastre vieți aflăm detalii de la psihoterapeutul Cristina Sterie.
Viața de zi cu zi înseamnă agitație, stres, anxietate …iar toate acestea ne îndreaptă mai mult către problemele de zi cu zi, sarcinile de serviciu sau responsabilități. Timpul acordat familiei este tot mai puțin și nu este de calitate. Aflăm de la psihoterapeutul Andra Zaharia cum remediem distanțarea de persoanele dragi.













