Deși știm despre noi însene că nu am avut niciodată un orgasm, rareori adresăm acest subiect atât de sensibil. În cele mai multe cazuri, ne confesăm unei prietene apropiate sau căutăm informații pe internet. O astfel de situație poate fi adresată specialiștilor, pentru a o înțelege mai bine și a învăța să o depășim. Mai multe informații primim de la psihoterapeutul Lucian Negoiță.
De multe ori ne simțim vinovate dacă nu avem orgasm cu partenerul. Atunci când conștientizăm că suntem mai atente la nevoile celuilalt decât la ale noastre, poate apărea o patologie, o suferință. Focusarea pe senzațiile corporale, în timpul actului sexual, ne poate ajuta să ieșim din capcana propriilor gânduri, care ne subliniază cât de importantă e plăcerea partenerului. Detalii de la psihoterapeutul Lucian Negoiță.
Deseori considerat un subiect tabu, lipsa orgasmului este o problemă cu care se confruntă numeroase femei. Deși sunt mai rare, pot exista anumite cauze fiziologice ale acesteia. Totuși, cel mai frecvent, factorii psihologici, cu care putem veni încă din copilărie, sunt cei responsabili de anorgasmie. Care sunt piedicile mentale pe care ni le punem, aflăm de la psihoterapeutul Lucian Negoiță.
Există cauze multiple ale unui contact sexual dureros și, pentru fiecare dintre ele, ajungem să dezvoltăm anumite strategii cognitive, emoționale sau comportamentale. Care sunt acestea și cum le putem depăși, aflăm de la psihoterapeutul Lucian Negoiță.
Lipsa orgasmului nu este neapărat o problemă constantă ci poate să apară cu parteneri diferiți sau în etape diferite ale aceleiași relații. Ce motive stau la baza acestor diferențe, de ce ajungem să avem orgasm selectiv și cum remediem situația, aflăm de la psihoterapeutul Lucian Negoiță.
Dezvoltarea tulburărilor sexuale de la maturitate pornește din copilărie, când nu ni s-a făcut o educație sexuală corespunzătoare, sau când sexul a fost etichetat drept ceva rău ori rușinos. Cum abordăm corect noi, ca părinți, interesul sexual al copilului sau anumite comportamente precum masturbarea, aflăm de la psihoterapeutul Lucian Negoiță.
Frica de avion poate declanșa atacuri de panică, anxietăți sau fobia de avion. Atunci când simțim frică, suntem conectați la gândurile și emoțiile noastre și putem raționaliza. Când vorbim despre fobie, suntem acaparați de emoție. Cum putem gestiona astfel de situații aflăm de la psihoterapeutul Ana Pantazescu-Ana.
Este ideal ca atunci când copilul zboară pentru prima dată cu avionul să nu fie alături de părintele anxios. Cel mic, poate prelua teama de a zbura cu avionul din reacțiile părintelui, corporale sau verbale, interiorizând aceste trăiri. Cum procedăm corect aflăm de la la psihoterapeutul Ana Pantazescu-Ana.
Cum reacționăm dacă nouă ni se face teamă de a zbura cu avionul? Suntem copleșiți uneori de gânduri și panică încă dinainte de a zbura. Odată ce ne aflăm însă în avion, o tehnică utilă este aceea de a ne distrage atenția de la gândurile anxioase. Ce putem face aflăm de la psihoterapeutul Ana Pantazescu-Ana.
Se poate întâmpla să călătorim alături de cineva căruia îi este sau i se face brusc teamă de a zbura cu avionul. Ce avem de făcut? Care este comportamentul cel mai indicat pentru a-l ajuta pe cel de alături și a nu ne panica la rândul nostru. Răspunsuri de la psihoterapeutul Ana Pantazescu-Ana.
Uneori, o experiență neplăcută, chiar fără să fie cu consecințe grave, ne poate traumatiza în timpul unui zbor, iar drept rezultat, se conturează deja o frică. Ce alte cauze declanșează teama de a zbura cu avionul, aflăm de la psihoterapeutul Ana Pantazescu-Ana.
Pentru o relație bună cu copilul adolescent, este de dorit să fim buni observatori ai comportamentului, dorințelor și nevoilor lui. în felul acesta putem pregăti strategii de comunicare empatică, astfel încât el să se simtă înțeles și apreciat. Despre cât de important este rolul ascultării și cum îmbunătățim relația cu copiii noștri discutăm cu psihoterapeutul Florentina Gruia.
Una dintre cele mai frecvente greșeli față de copilul adolescent este critica excesivă, în absența validării. Când îi criticăm ținuta sau grupul de prieteni, îi transmitem că nu îl acceptăm ca individ. Care sunt cei patru piloni de interes în relația cu copilul și ce greșeli să evităm, aflăm de la psihoterapeutul Florentina Gruia.
Momentul în care copilul adolescent și-a început viața sexuală este delicat pentru părinți doar dacă până la vârsta respectivă nu au existat discuții despre acest subiect. Astfel de discuții, deși deseori evitate de către părinți, securizează adolescentul care va decide asumat când va explora această latură. Despre rolul pornografiei și cât de importantă este comunicarea cu copiii adolescenți, discutăm cu psihoterapeutul Florentina Gruia.
Nevoia de libertate a unui adolescent există, dar nu este singura și nici cea mai importantă dintre nevoi. Pentru noi, ca părinți, este esențial să știm să acordăm atenție copilului întrucât nevoile și dorințele nu sunt mereu cele anticipate de noi. Cum gestionăm aceste nevoi și cum punem limite sănătoase, aflăm de la psihoterapeutul Florentina Gruia.
În timpurile actuale, inclusiv din punct de vedere biologic există modificări care influențează comportamentul adolescenților. Iar preocupările lor au suferit schimbări odată cu evoluția tehnologiei. Ținând cont de accesul la informație și interesul din zona sexualității, aflăm de la psihoterapeutul Florentina Gruia cum este trăită adolescența în ziua de azi.
Stima de sine poate fi îmbunătățită, indiferent de istoricul nostru personal și imaginea pe care la un moment dat o avem despre noi înșine. Acest lucru înseamnă lucru cu sine, investire în propria dezvoltare personală, o mai bună autocunoaștere, dar și sprijinul unui psihoterapeut. Despre ce altceva putem face pentru a ne dezvolta stima de sine, discutăm cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
În evaluarea corectă a propriei stime de sine, un rol important îl joacă propriile emoții. O stimă de sine scăzută înseamnă multe sentimente de teamă și nesiguranță, precum și o abordare deficitară a evenimentelor mai puțin plăcute cu care ne confruntăm în viață. Despre indiciile că avem o stimă de sine scăzută am stat de vorbă cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Atunci când ne cunoaștem foarte bine pe noi înșine și avem încredere în propriile abilități, ne adaptăm mai ușor la situațiile de viață, fie ele și negative. Obstacolele pot fi utile dezvoltării personale, la fel cum este și ieșirea din zona de confort. Cât de utilă de este o stimă de sine bună și cât de importantă este creșterea acesteia afăm de la Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Nu ne naștem cu o stimă de sine bună sau cu una mai puțin bună, ci ea este influențată de diferite evenimente din viața noastră. Despre cât de important este atașamentul din copilăria mică, rolul pe care îl joacă echilibrul emoțional, dar și cum recunoaștem semnele unei stime de sine bune, aflăm mai multe de la Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Stima de sine ne ajută să ne simțim bine în pielea noastră, să avem relații sănătoase cu cei din jur și relații de cuplu mai împlinite. Totuși, nu toți stăm grozav la acest capitol, iar acest lucru ne poate afecta toate palierele vieții. Despre ce este exact stima de sine și ce putem face pentru a ne-o îmbunătăți discutăm cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Violența fizică sau cea verbală nu își găsesc niciodată justificare, iar impactul lor asupra copiilor este extrem de nefast. Astfel de comportamente distrug încrederea în sine, inițiativa și creativitatea, generând atât teamă cât și neîncredere în cei din jur. Despre aceste mecanisme de parenting discutăm cu Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Cel mai bun model pentru copiii noștri suntem chiar noi, părinții, prin tot ceea ce spunem și facem. Recunoașterea anumitor emoții, greșeli sau temeri în fața copilului pot fi importante dezvoltării lor. Chiar și atunci însă, este bine să existe limite pentru sănătatea celui mic. Sfaturi de parenting de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Deseori transmitem copiilor anumite modele educative greșite pe care, la rândul nostru, le-am preluat de la părinții noștri. Pedeapsa, amenințarea sau umilirea sunt extrem de nocive pentru un copil. Despre mesajele toxice și alte greșeli de parenting vorbim cu Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Fiecare dintre noi are propriul mod de a se autosabota în găsirea fericirii. Începând cu hobyurile la care renunțăm, timpul pe care nu ni-l acordăm, schimbările pe care refuzăm să le facem, o mulțime de factori intervin în calea propriei fericiri. Mai multe informații de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Suntem ființe creative, iar atunci când vorbim sau ne gândim la ceea ce vrem, începem să ne imaginăm cum ar fi dacă lucrurile s-ar schimba în sensul dorit. Acest lucru, poate însemna o renunțare la negativism și observarea cu mai multă atenție a oportunităților. Despre rolul terapeutic al horoscopului primim informații de la psihoterapeutul Andra Zaharia.
Alegi partenerul în funcție de zodie? Crezi că nu te înțelegi cu șeful pentru că în zodiac sunteți incompatibili? Deseori, avem tendința de a cataloga anumite evenimente drept profeții și dăm credit predicțiilor citite în horoscop. Despre autosabotare discutăm cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
Serotonina este hormonul secretat natural de corpul nostru și asociat cu starea de fericire, dar și cu multe alte beneficii. Despre nevoia de a ști să ne ascultăm propriul corp și cum arată formula chimică a fericirii, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
De multe ori, citind ce scrie în horoscop fie vedem coincidențele drept profeții, fie ne îndreptăm către împlinirea celor prezise, fără să conștientizăm. Despre predicțiile horoscopului și profețiile autoîmplinite stăm de vorbă cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
În funcție de vârstă și de context, motivele de fericire pot varia. Respectiv, ceea ce ne făcea fericiți la o vârstă, odată obținut, trece în plan secundar, generând alte nevoi și, în consecință, alte motive de fericire. Despre așteptările pe care le avem de la fericire și cum definiția ei se schimbă în funcție de dezvoltarea personală aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
