Cum îți creezi, ca psiholog sau psihoterapeut, un brand personal autentic și etic?

Dacă acest articol ți-a atras atenția, atunci probabil ai tot auzit, ca psiholog sau psihoterapeut, că „astăzi ai nevoie de un brand personal dacă vrei să te remarci în mulțime și să ajungi mai ușor la oamenii care ar putea beneficia de abordarea ta și de serviciile tale”.

Care a fost primul impuls când ai primit acest sfat? Ai respins ideea, doar „tu ești specialist în psihologie, nu în marketing și comunicare”. Ți-ai spus că nu vrei nicidecum să-ți „expui viața intimă și, cu atât mai puțin, să expui viața personală a clienților”,  acest lucru este opus codului deontologic și valorilor tale. Mai mult, ai refuzat simplul gând de a-ți construi un „personaj public”.

E firesc și uman să simți, inițial, toate aceste emoții, mai ales că în jurul personal brandingului circulă foarte multe mituri. Mulți psihologi și psihoterapeuți trec prin aceleași emoții și gânduri copleșitoare ca și tine.

Dar cum te-ai simți dacă ai privi personal brandingul dintr-o altă perspectivă? Ce s-ar transforma în interiorul tău, dacă ai afla că un brand personal nu presupune să fii altcineva decât ești și nici să-ți transformi viața într-un reality-show, ci să comunici clar, autentic și empatic cine ești profesional, ce valori ai și cum susții oamenii să aibă o viață mai bună și mai împlinitoare?

Ca designer grafic cu studii în psihologie și cu o abordare strategică, în acest articol îți prezint o altă perspectivă asupra personal brandingului pentru psihologi și psihoterapeuți. O perspectivă care nu anulează, ci integrează natural atât esența ta umană și profesională, cât și codul deontologic al profesiei tale.

5 mituri demontate despre personal branding

Mitul #1: „Personal brandingul înseamnă să devii altcineva decât ești în realitate.”

Există situații unde discrepanța dintre imaginea cuiva creată în online și realitatea din offline este izbitoare – dar acesta nu este personal branding.

În realitate, personal brandingul nu implică disimulare, ci autenticitate – aceasta din urmă aduce mai aproape de tine oamenii potriviți. În cabinet ești cald, atent la detalii și empatic? Asta vei transmite și în comunicarea ta publică din online: de la felul în care creezi textele, până la culorile și fonturile vizualurilor – e felul în care „capturezi” energia autentică din offline și o transpui și în mediul online.

Mitul #2: „Personal brandingul = expunerea excesivă a vieții personale.”

Brandul personal nu e despre ce ai mâncat la prânz sau despre cum îți petreci weekendul. Nu trebuie să postezi fiecare detaliu din viața ta, dacă nu te simți confortabil. Împărtășește, în limite rezonabile, doar acele informații care te ajută să te conectezi cu publicul tău. De exemplu, poți povesti despre o carte pe care ai citit-o și ți-a influențat abordarea din cabinet: relatează emoțiile resimțite în timpul lecturii, dar și ideile principale pe care le-ai luat mai departe cu tine. Și mai important, personal brandingul nu înseamnă să vorbești despre cazurile clienților sau să dezvălui povești reale din cabinet – confidențialitatea rămâne sacră.

Mitul #3: „Personal brandingul = marketing agresiv, intruziv, lipsit de scrupule.”

Nu e nevoie să renunți la etică sau la valorile tale morale pentru a atrage clienți. De fapt, marketingul etic exclude manipularea și exagerările – el se bazează pe încredere și relații. În egală măsură, personal brandingul pentru psihologi se sprijină pe doi piloni esențiali: încredere și integritate. Astfel, când ai un brand personal, misiunea ta este să comunici clar și onest despre metoda ta de lucru și despre beneficiile sale pentru clienți.

Mitul #4: „Ca brand personal, trebuie să fii prezent peste tot în online.”

Obiectivul nu este să fii peste tot, ci acolo unde contează cu adevărat. Astfel, stabilește-ți, cel puțin pentru început, 1-2 canale unde să te simți confortabil și unde publicul tău chiar este prezent. De exemplu, dacă te adresezi profesioniștilor din corporații, ia în calcul platforma LinkedIn și o publicație online de specialitate unde să scrii periodic articole relevante pentru acești profesioniști. Nu uita: consecvența și calitatea comunicării sunt mai importante decât cantitatea și omniprezența fără fundament strategic.

Mitul #5: „Personal brandingul e posibil doar dacă faci show din imaginea ta.”

Ca psiholog, nu trebuie să postezi 20 de selfie-uri cu hashtag-ul #psihologie și să speri că asta te va transforma într-un brand personal de încredere și cu autoritate. În schimb, brandul personal înseamnă să oferi oamenilor valoare în comunicare, într-un mod simplu, clar, coerent și consecvent.

Dacă ar fi să plasăm personal brandingul într-o perspectivă care să te încurajeze să vorbești despre expertiza ta, atunci personal brandingul pentru psihologi și psihoterapeuți implică:

• Autenticitate și integritate. Îți arăți transparent și onest valorile și competențele. Comunici cine ești, ce crezi, cum lucrezi. De exemplu, dacă lucrezi cu adolescenți, poți arăta abordarea ta empatică și răbdătoare cu acest segment de vârstă – asta te poate diferenția de alți colegi care nu pun accent, în comunicarea lor, pe astfel de calități.
• Diferențiere prin specializare. Brandul personal scoate în evidență nișa ta: lucrezi cu adolescenți cu anxietate, cu mame care au trecut prin trauma divorțului, cu părinți care au nevoie să învețe stilul de parenting cu blândețe, cu profesioniști din corporație care vor să fie mai prezenți în propriile vieți. Când îți comunici nișa, îți faci potențialii clienți să spună și să simtă: „Asta caut, de asta am nevoie!”
• Conexiune emoțională și empatie. Un brand puternic în psihologie depinde de emoții și de felul în care comunici cu oamenii: sincer și din inimă. De exemplu, o scurtă poveste despre ce te-a inspirat să devii psiholog sau despre ce ai învățat din practica ta (fără să dai detalii specifice despre clienți) poate crea mai multă încredere decât orice discurs rigid sau cu prea mulți termeni de specialitate. Clienții se conectează cu tine, și la nivel uman, atunci când simt că le înțelegi cu adevărat experiențele și că îți pasă de umanitatea lor, în loc să te limitezi la încadrarea lor într-o „cazuistică” anume.

Acum că ai citit toate aceste lucruri, ai prins mai mult curaj și ai încredere în personal branding? Rămâi în continuare și descoperă ce poți face, concret, după ce termini de parcurs (și integrat) articolul.

Primii 3 pași spre un brand personal autentic, coerent, consecvent

Pasul 1 – CONȘTIENTIZAREA

Felicitări, deja ai făcut primul pas! Reticent la început, ai avut totuși curiozitatea și deschiderea să descoperi o altă perspectivă. Ai înțeles că personal brandingul nu este „bau-baul” psihologilor și psihoterapeuților – și nici un joc de imagine sau de rol fără substanță. Începi să accepți că personal brandingul este o metodă prin care le arăți oamenilor cine ești și cum îi poți susține. Tradus simplu: dacă vorbești din inimă despre meseria ta, oamenii potriviți vor simți autenticitatea, vor căpăta încredere și se vor conecta mai ușor cu tine.

Pasul 2 – PLANIFICAREA STRATEGICĂ

Planificarea strategică înseamnă să-ți conturezi un plan clar, realist și concret care te va ghida în tot ce faci. Pentru început, întreabă-te:

• „Cine sunt eu ca profesionist?” Notează-ți valorile, misiunea, specializarea.
• „Cui mă adresez?” sau „Pe cine ajut prin serviciile și abordarea mea?” De exemplu: copii, adolescenți, adulți, companii etc.
• „Care sunt canalele unde pot ajunge mai ușor la acești oameni?” Poate fi un site clar, un blog cu articole utile, o pagină de Facebook/LinkedIn, poate chiar un podcast.

Iată un exemplu și mai concret care să te inspire: „Sunt psihoterapeut specializat în anxietate și ajut adulții să își recâștige echilibrul prin tehnici de mindfulness. Comunic pe blog și pe LinkedIn pentru că acolo sunt oamenii cu care vreau să vorbesc.”

Pasul 3 – IMPLEMENTAREA

E timpul să treci la fapte – în felul tău. Ca să-ți fie ușor și să-ți formezi treptat ritmul, începe cu pași mici:

• Scrie un articol scurt pe blog despre o temă des întâlnită. De pildă, dacă lucrezi cu profesioniști din corporații, poți scrie un articol intitulat „3 semne că anxietatea îți afectează performanța la birou”.
• Postează o idee sau o recomandare practică pe social media o dată pe săptămână. De pildă, dacă susții mamele să traverseze mai ușor divorțul recent, poți crea o serie săptămânală cu recomandări despre depășirea pierderilor emoționale (ce înseamnă pierderea, cum se simte o pierdere emoțională, ce schimbă divorțul în viața unei mame etc.)
• Actualizează-ți site-ul cu o prezentare clară și prietenoasă despre cine ești și ce oferi.
• Participă la evenimente sau conferințe, pentru a-ți crește vizibilitatea offline. Nu neglija componenta offline, chiar dacă lucrezi preponderent online. Cele două se susțin reciproc.

Concluzie colorată

Personal brandingul pentru psihologi și psihoterapeuți te ajută să fii mai vizibil, mai ușor de înțeles și mai aproape de oamenii care au nevoie de tine – fără să-ți sacrifici autenticitatea, fără să-ți expui excesiv viața intimă și fără să încalci codul deontologic al profesiei tale.

El se bazează, așa cum ai observat, pe trei ancore:

• Autenticitate – ești tu, exact cel din cabinet.
• Consecvență – păstrezi aceleași mesaje și valori în toate interacțiunile.
• Empatie – vorbești cu adevărat și cu onestitate pentru și despre oamenii pe care îi ajuți (fără să compromiți confidențialitatea clienților).

Brandul tău personal nu este un decor, ci felul în care îți exprimi vocea și comunici din inimă. Cu pași mici, consecvenți și în ritmul tău, vei crea o prezență autentică, firească și de încredere – și acesta poate fi cel mai simplu și neînfricoșător imbold de a fi vizibil pentru cei care au nevoie de tine.