Carl Gustav Jung

Animus si anima, cele doua fatete

In psihicul nostru este prezent, de asemenea, prin intermediul arhetipurilor, celalalt sex, complementar. In cazul barbatului, anima feminina. In cazul femeii, animus masculin. Ele ne influenteaza atitudinile psihice, atractia fata de un anumit gen de barbat sau de femeie. Asta, deoarece barbatii si femeile care si-au armonizat cei doi poli sexuali interiori nu mai cauta fuziunea imposibila cu o alta fiinta: ei au inteles ca acest „celalalt“ se afla in ei.

„Persona“, masca sociala

Aceasta este imaginea noastra publica, masca actorului cu care ne prezentam in lume. Uneori insa, uitand care este natura noastra pro­funda, ne confundam cu a­ceas­ta masca. Ajungem atunci sa credem ca suntem una cu meseria noas­tra, cu statutul nostru familial, cu situatia noastra scolara etc. Pentru Jung, persoana este ca un ves­mant de care trebuie sa stii sa te dez­braci. Cautarea autenticitatii ur­meaza aceasta linie.

Tipuri psihologice aplicate

Jung a identificat doua tendinte – introversiunea si extroversiunea – si patru functii psihologice: sen­zatia, gandirea, sentimentele, in­tuitia. Importanta lor, in parte, este caracteristica diferitelor tipuri umane. Unul dintre primele obiective ale analizei este acela de a intelege de ce predomina cutare functie, cu sco­­pul de a regasi armonia si a pu­tea evolua. De exemplu, o persoa­na la care pre­domina „gandirea“, ca­re pri­veste rational lumea , are toate motivele sa isi dezvolte fun­c­tia care tine de „sentimente“, pen­tru a evolua si a-si imbogati relatiile cu ceilalti. Aceasta tipologie jungiana a avut un impact puternic. Astfel, ea a dus la aparitia testului Myers-Briggs, care determina 14 tipuri de functionare umana. Acest test este utilizat pentru a evalua potentialul salariatilor.

Citate

Din volumul Amintiri, vise, reflectii, aparut la editura Humanitas, 2008: o carte in care Jung isi povesteste anii copilariei, traumele si bucuriile, precum si cautarile sale spirituale.

„Viata mea este poves­tea unei realizari de sine a inconstientului.” „Tot ceea ce se afla in inconstient vrea sa devina eveniment, iar personalitatea vrea si ea sa evolueze, iesind din conditiile ei inconstiente si sa se traiasca pe sine ca intreg. Pentru a infatisa acest proces al devenirii mele, nu ma pot folosi de limbajul stiintific, caci eu nu ma pot afla pe mine ca problema stiintifica.“ „Deci, astazi, la aproape 80 de ani, am in­ceput sa povestesc mitul vietii mele. Pot insa sa fac constatari nemijlocite, pot doar sa spun povesti. Nu se pune problema daca sunt adevarate. Intrebarea este numai: este povestea mea, adevarul meu?“

„In fata eve­nimen­telor interioare, ce­le­lalte aminitiri palesc –calatoriile, oamenii si lucrurile inconjuratoare. Sunt numerosi cei care au cu­noscut istoria timpului si au scris des­­pre ea; cititorul poate afla de acolo mai multe in legatura cu ea sau poate ruga pe cineva sa i-o relateze. Amintirea faptelor exterioare ale vietii mele s-a estompat in cea mai mare parte sau a disparut. Insa intalnirile cu cealalta realitate, coliziunea cu inconstientul mi s-au intiparit in memorie si nu mai pot fi sterse. Acolo a fost intotdeauna a­bun­denta, a fost intotdeauna bogatie si orice altceva a trecut intr-un plan secundar.“

Foto: GULIVER.