Grasimile au si calitati

In prezent, grasimile au o reputatie proasta, dar nu te grabi sa le acuzi de toate relele pentru ca tot ele actioneaza asupra echilibrului sistemului nervos, hranesc parul si unghiile, diminueaza colesterolul… si chiar protejeaza impotriva bolilor cardio-vasculare. Conditia este sa stii sa le alegi pe cele bune.

„Fara materii grase, am fi pierduti!”, exclama seful bucatar al unui restaurant celebru de la Paris, bucatar recunoscut pe plan in­ter­na­tio­nal: „Cum sa gatesti un antricot sau un peste, sa faci un sos Bechamel sau sa pregatesti prajituri si diverse produse de patiserie fara grasime? Si mai ales cum sa faci cartofi prajiti? Stiu ca toata lumea detesta astazi grasimea pentru ca este asociata cu regimul alimentar hipercaloric, eventual nesanatos, dar… aveti indurare!”

Untul da echilibrul unui sos, il face sa straluceas­ca, ii implineste gustul si ii fixeaza savoarea, intr-un cuvant este „sufletul” oricarui tip de sosuri. Uleiul de masline este o delicatesa care imbo­ga­teste legumele, le asezoneaza, fara sa le perverteasca gustul. Fara grasimi, mesele noastre ar fi un adevarat desert gastronomic! Totusi, de mai multi ani, numerosi medici si nu­tri­tionisti se de­clara ferm impotriva materiilor gra­­se: con­sumam mult prea multe si, dupa cum spun ei, nu intotdeauna pe cele bune. Consecinta: cres­terea obezitatii si a bolilor cardio-vasculare.

Sa in­cetam totusi sa blamam grasimile si sa ne caim pentru fiecare gram de unt pe care il bagam in gu­ra. Se stie ca problemele cu gre­utatea cer o re­echilibrare globala a alimentatiei, iar materiile grase (lipidele) sunt indispensabile pentru ca organismul sa functioneze bine. Dar, intre doi litri de apa de baut obligatoriu pe zi, un mar la micul de­jun si un pahar de iaurt cu care sa ne delectam di­mineata, la pranz si seara, la schimb cu o portie „savuroasa” de supa de varza sau cateva grame atent can­ta­rite de branza (care te fac sa te simti vinovat daca e Camembert…), lipidele se razbuna.

Grasimi ascunse si necunoscute

Ideal ar fi ca lipidele sa reprezinte o treime din alimentatia noastra. Or, noi mancam adesea mult mai mult… fara sa stim! Si asta pentru ca doua treimi din materiile grase sunt invizibile, ele fiind incluse in produse finite (carne, produse lactate, biscuiti, mancare gatita) si, in consecinta, e greu de precizat in ce procent sunt prezente in alimentatia noastra.

Vestea proasta este ca nu suntem mai informati nici in privinta valo­rii lipidelor din grasimile vizibile. Cand oamenii sunt intrebati ce ingrasa mai mult, apare o ierarhie care nu are nici o legatura cu realitatea. De exemplu, uleiurile, care ar trebui sa fie cap de afis cu procentul lor de 100% lipide, sunt abia pe pozitia a patra, dupa smantana care contine numai 30% grasime!.

Cat despre uleiul de masline, preferat de „dieta mediteraneana”, acestuia i se atribuie virtutea ca nu ingrasa! A­sa­dar, exista o mare confuzie intre ceea ce e bun pentru sanatate si ce e bun pentru silueta.

Palmaresul lipidelor

Iata cateva cifre pentru a clarifica situatia:

• pe „podium” se afla uleiul, locul intai cu 100% lipide;
• untul pe locul al doilea cu 82%, alaturi de margarina si maioneza.
• Urmeaza apoi tocaturile, care sunt cele mai grase, mezeluri – 40% lipide, spre deosebire de pateu, care are 27%;
• chips-urile – 36% fata de 17%, cat au cartofii prajiti;
• produsele de patiserie – intre 24% si 35%;
• carnea – 12% antricotul, 25 % coastele de porc;
• alunele se inscriu in primul esalon, cu 60%.

Oricare ar fi originea lui, fiecare gram de materie grasa inseamna 9 calorii, adica de doua ori mai mult decat glucidele sau proteinele.

Nu­tritionistii recomanda sa consumam 30 de gra­me de lipide pe zi si in acelasi timp ne sfa­tuiesc sa invatam sa distingem intre grasimile bune si cele rele.