Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cât ești de stresată


Dacă și relația ta cu mâncarea a fost afectată în ultima perioadă, mâncatul pe fond emoțional este principala cauză a acumulării de kilograme.
Stresul, anxietatea, gândurile negative au ca urmare un comportament alimentar nesănătos: ajungem să căutăm liniștea (mentală, emoțională) în alimente procesate, în snacksuri, în ronțăieli bogate în calorii sau în dulciuri, ulterior asociind starea temporar plăcută cu mâncatul.
Nu ne îngrășam din cauza stresului, ci ne îngrășam pentru că din pricina stresului căutăm soluții compensatorii, iar alimentele bogate în grăsimi sau zahăr devin principala noastră consolare. Desigur, am putea alege alte activități relaxante – o baie, o carte, un ceai bun, un film –, dar nu sunt la fel de „gustoase“ și satisfăcătoare cum pare mâncarea.
Perpetuând acest stil de a ne alimenta compulsiv nu simțim, în final, nicio bucurie. Nu simțim aromele, nu savurăm cu adevărat acele alimente. Mâncatul obsesiv-compulsiv și cel neatent au drept consecință consumul de calorii goale, transformate, într-un final, în kilograme. Iar pe măsură ce rămânem captivi în alegeri alimentare nesănătoase, sentimentul de vinovăție ne va împinge de la spate să continuăm tot cu acestea.
În sfârșit, să presupunem că după o perioadă în care emoțiile ne-au controlat obiceiurile alimentare, vine momentul unei schimbări. Conștientizarea este primul pas pentru revenirea la normal, la o alimentație mai echilibrată.
După ce devii conștientă de necesitatea unei schimbări în alimentație, ai nevoie de un plan și o strategie pentru trecerea la o alimentație sănătoasă și la controlarea mâncatului emoțional.
- Ține un jurnal alimentar. În el vei nota fiecare aliment pe care îl consumi în afară meselor. Analizându-l după câteva zile, vei realiza dacă și când te-ai hrănit necorespunzător, vei observa că de fapt nu pregătești mese hrănitoare sau că, pe măsură ce îți construiești și urmezi un plan alimentar, dispar poftele de dulce sau ronțăială.
- Fă curățenie în frigider, congelator și cămară. Dacă ai făcut provizii de „tentații“ pentru perioada stării de urgență, e momentul să renunți la
- Fă-ți provizii de legume proaspete și congelate. Indiferent ce legume preferi, alege-le ca garnitură pentru mesele principale. Cele congelate sunt soluția salvatoare pentru mese rapide, echilibrate și sățioase.
- Mergi la cumpărături cu o listă întocmită pe categorii. Alege lactate, cereale integrale în locul celor îndulcite, carne proaspătă în locul mezelurilor. Elimină alimentele procesate, băuturile carbogazoase și chipsurile. Cu cât stai mai departe de tentații, cu atât mai repede îți vei recâștiga echilibrul alimentar și nutrițional.
- (Re) Obișnuiește-te să mănânci așezată la masă, în liniște, fără tehnologie în preajma. Fără telefon, știri sau laptop. Mâncatul pe fond emoțional este legat și de neatenție.
Citește articolul integral în Ediția Specială Psychologies, IUNIE 2020: Ce spui în loc de stres?.

Cristina Eremia este abolventa Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti. Şi-a început formarea în terapie încă din primul an de facultate în cadrul atelierelor de dezvoltare personală organizate de membrii Societăţii de Psihoterapie Experienţială Română (SPER) pentru studenţii Universităţii Bucureşti. A continuat parcursul formativ cu module de Psihoterapie Socio-Somato-Analitică şi Terapie reichiană, a făcut o formare de 5 ani în Gestalt Terapie, 4 ani Programare Neuro Lingvistică (NLP), 2 ani terapie de cuplu şi art terapie Phronetik. Are un stil eclectic, provenind din diversitatea formărilor şi o manieră de lucru psiho-dinamică. Rezultatele şedinţelor de terapie sunt: gestionarea anxietăţii, stresului, atacurilor de panică; soluţionarea depresiei şi condiţiei de „burn out”; ieşirea din crizele existenţiale şi tipare de viaţă repetitive; autocunoaștere si individuare; rezolvarea unor conflicte interne şi externe; optimizarea relaţiilor familiale sau sociale; reducerea unor simptome fizice; depăşirea unor traume emoţionale; descoperirea şi schimbarea scenariilor de viaţă automate; rezolvarea unor conflicte şi răni din copilărie; obţinerea unei stări fizice şi psihice pozitive; creşterea stimei de sine, valorii personale, încrederii în sine şi asertivităţii; realizarea echilibrului şi congruenţei între sinele autentic, imaginea de sine şi percepţia altora. Mai multe detalii: https://www.psychologies.ro/terapii/o-zi-din-viata-unui-terapeut-cu-cristina-eremia-2174737