Un copil care nu iubeste lectura... Nu suna tocmai bine, nu? Si daca nu ar fi atat de grav? Sau ii poti dezvolta dragostea pentru carti? Intre invazia informatiei luate de-a gata de pe internet, „povestile“ din jocurile video sau filmele 3D, copilul tau poate sa nu guste placerea lecturii. Si totusi cum il poti face sa o deprinda?
„Mie nu-mi place sa citesc“, spune Mihai, 13 ani. „Romanele sunt prea lungi si nu au indeajuns de multe imagini. Cand am de citit lecturi pentru scoala, nu citesc decat primele pagini si apoi rog un coleg sa-mi povesteasca restul.
Dar imi place sa ma uit la emisiuni la Discovery sau National Geographic. Ori sa citesc in reviste sau pe internet articole despre stiinta.“
In Romania, asemenea lui Mihai, exista o multime de copii reticenti la lectura. Iar discutiile in care este acuzat sistemul de invatamant sau internetul sunt deja clasice.
Parintii nu au timp sa se ocupe, din cauza job-urilor foarte solicitante, iar bonele nu le citesc povesti sau nu ii indruma catre lectura. Asa ca cei mici nu au cum sa aiba dezvoltat gustul cititului si plonjeaza in mod special catre internet. In final, cartile nu ii atrag pentru ca nu le-a facut nimeni cunostiinta cu ele.
Pe de alta parte, mai exista si aspectul inclinatiilor. Daca face un sport foarte bine sau are talent tehnic, ori stiintific, de ce sa il obligam pe copil sa citeasca, din moment ce lui nu ii place asta? Chiar daca in familie are modelul lecturii practicata intens.
Deseori, lectura este foarte strans asociata cu ideea de reusita scolara, iar presiunea parintilor incepe cu bifarea lecturii din programa.
Un fel de „citeste ca sa iei nota mare“, care se va traduce prin razvratirea copilului in fata presiuni, a obligarii lui si, implicit, in fata lecturii.
A descoperi lumea in alt fel
Parintii ai caror copii nu au o relatie speciala cu literatura nu trebuie sa dispere, pentru ca exista si alte modalitati de a explora lumea si de a-si dezvolta imaginatia. Jocul, muzica, pictura sau filmul pot indeplini cu succes acest rol.
Cu totii stim ca nicio injonctiune, niciun ordin nu a generat niciodata placere. Asa si a citi, nu accepta imperativul. Aversiune pe care o imparte cu alte cateva verbe: a iubi, a visa, a simti...
Totul este lectura
Unii parinti care sunt ingrijorati ca odraslele lor nu citesc deloc ar trebui sa reconsidere putin situatia. Sunt multi copii care nu digera literatura, insa devoreaza istoria sau diverse teme din stiinta. Si cum internetul este o bogata sursa de informatii, am putea fi surprinsi de cultura unor copii, aparent rupti de ideea de a citi.
Toate lecturile sunt justificate, si trebuie sa le respectam. Nu exista lecturi bune sau proaste. Ele contribuie la imbogatirea imaginatiei, ii ajuta sa descopere lumea, sa se cunoasca. Pot calatori prin intermediul unui atlas, pot sa se identifice cu un rege ori sa isi imagineze ca traiesc in Egiptul Antic.
Copilul de astazi in mod clar citeste altceva. Noi, in copilarie, puteam evada in imaginar ori in lumi paralele numai prin intermediul cartilor, ele reprezentau singurul instrument. Daca facem o comparatie intre lumea de dinainte de Revolutie si cea de acum, diferentele sunt enorme.
Astazi, copilul are la indemana o multime de alte modalitati, cu ajutorul carora isi extrage informatii sau isi construieste povesti imaginare. Cand eram mici, nici nu stiam ce reprezinta manga, pe cand unii dintre copiii nostri sunt experti. In adolescenta, imprumutam carti de la biblioteca, acum le descarcam de pe internet si le citim pe telefoanele mobile.
Inainte de toate, o libertate
Odata cu trecerea timpului, lucrurile se mai schimba. Putem sa detestam cartile la opt ani si sa le iubim la 20. Pentru asta este de ajuns sa descoperim elementul declansator, o carte care sa ne marcheze, sa ne atinga cumva in interior. Sau sa ne eliberam de constrangerile parintesti sau scolare.
Putem lua exemplul Elenei, 41 de ani, jurnalist, care a inceput sa devoreze cartile in ziua in care mama sa, licentiata in Litere, a renuntat sa o mai oblige sa citeasca. Caci, mai inainte de a fi o placere, lectura este o libertate. Libertatea de a nu citi sau de a-ti alege singur lecturile, fara profesori, sau parinti. Lectura tine de un domeniu privat, in care proiectam multe din noi, ca intr-un jurnal intim.
