Cum înțeleg copiii regulile
Cum ajung copiii să înțeleagă ce este bine și ce este greșit? De ce unele reguli devin pentru ei firești, iar altele par lipsite de sens?
În școli, vorbim adesea despre comportamente, disciplină sau respectarea normelor, dar în spatele tuturor acestor aspecte se află o întrebare fundamentală: cum se formează moralitatea copiilor și cum învață ei să se raporteze la reguli în mod responsabil?
Psihologia dezvoltării oferă câteva perspective solide asupra acestui proces. Trei dintre ele – cele formulate de Lawrence Kohlberg, Carol Gilligan și Jonathan Haidt – sunt astăzi repere importante în înțelegerea modului în care copiii construiesc sensuri morale, emoționale și sociale.
Această înțelegere este esențială nu doar pentru climatul educațional în general, ci și pentru introducerea unor teme precum educația juridică, care își găsește sensul abia atunci când copilul înțelege logica internă a regulilor.
Kohlberg – moralitatea, ca evoluție a raționamentului
Lawrence Kohlberg este considerat fondatorul psihologiei moderne a moralității. El își construiește teoria pornind de la lucrările lui Jean Piaget, care a observat diferența dintre moralitatea heteronomă (reguli impuse de adult, percepute ca fixe) și moralitatea autonomă (copilul înțelege intențiile și poate negocia regulile).
Kohlberg duce această viziune mai departe și propune ideea că gândirea morală se dezvoltă treptat, pe măsură ce copilul trece de la o înțelegere simplă a binelui (centrată pe consecințe) la o înțelegere complexă, bazată pe norme, principii și drepturi.
În modelul lui, copilul mic evită răul pentru a nu fi pedepsit, copilul mai mare caută aprobarea adulților și a grupului, iar adolescentul începe să își construiască propriile principii morale. Contribuția lui Kohlberg este esențială: el arată că moralitatea nu este o abilitate fixă, ci un proces intelectual în formare.
Totuși, modelul său lasă în plan secund zona afectivă și relațională, care în viața reală are un rol major.
Abonează-te la Psychologies și primește revista direct acasă — un ritual de lectură pentru minte și suflet.
Bianca Opriș este avocat și autor de cărţi pentru copii. Este președinta Asociaţiei Legisman pentru Educaţie și Dezvoltare - asociaţie care are ca scop creșterea nivelului de conștientizare și înţelegere a importanţei formării, a educării copiilor de timpuriu în spiritul unei societăţi guvernate de reguli și de legi, dar care să promoveze în același timp liberul arbitru. Totodată, Bianca este fondatoarea și promotoarea primului program de educaţie juridică pentru elevii din învăţământul primar, „Învaţă cu Legisman”.





