Mai exista libido dupa nastere?

Oboseala fizica si oboseala psihologica

Pentru Eugen „corpul deformat de sarcina e incompatibil cu seductia”. O alta proaspata mama nu mai in­draz­neste sa-si arate goliciunea trupului… Modul in care este perceput corpul unei femei, care, prin natura lucrurilor, suporta modificari, pare sa joace un rol-che­ie. „Defor­ma­ri­le din cauza sarcinii determina lipsa atractiei”, recunoas­te Eugen. Rezultat: de luni de zile aproape ca nu si-a mai atins sotia. „Ne-am instrainat unul de celalalt”, afirma el cu regret.

Sotia, jenata de kilogramele in plus, nu mai in­draz­neste sa-si arate goliciunea. O alta femeie sufera ca vaginul ei si-a pierdut tonicitatea, si prin urmare a scazut si intensitatea sen­zatiilor. Cu siguranta, bombardarea hormonala suportata de femeie (diminuarea nivelului de estrogen si de progesteron, hormoni care joaca un rol important in receptivitatea sexuala, precum si cresterea, dupa nastere, a nivelului de prolactina, inhibitor al dorintei) nu este de neglijat.

Dar corpul ei are mai ales nevoie sa uite de durerea si violenta nasterii. „Un copil mi-a trecut prin corp!”, excla­ma Silvia, 36 ani, care se teme de o noua durere si prefera sa-si lase corpul – dar si psihicul – sa se cicatrize­ze, sa se linisteasaca. Oboseala este pe toate buzele. Oboseala fizica si mai ales psihologica. „Parca ne apa­sa o greutate de plumb”, sustin pa­rin­tii coplesiti de responsibilitatea unui micut atat de fragil, atat de dependent, atat de exigent.

Prin natura lucrurilor, intimitatea si disponibilitatea sunt afectate. Raporturile se­xu­a­le – altadata spontane – trebuie de acum inainte programate (cand bebelusul doarme sau este supravegheat de bunica). Or, dorinta sexua­la nu poate fi programata. De la o viata placuta si fara griji, se trece la un program ama­nun­tit si inflexibil, care nu poate fi amanat pentru a do­ua zi. Placerea dispare in fata reali­ta­tii.

„Avem mai putin timp sa ne o­cu­pam de noi, sa avem activitati stimulative pentru libidoul nostru”, adauga Robert (economist, 32 ani) si Vera M.(avocat, 30 ani), insistand asupra energiei pe care o consacra noului lor rol de parinti. „Maternitatea sau paternitatea creeaza o le­gatura atat de puternica, incat sim­tim mai putin dorinta de a face dragoste. Sexualitatea trece pe locul doi, cel pu­tin pentru o vre­me”, mai spune Vera M.

A fi si mama si femeie, tata si barbat

Cand scaderea libidoului se prelun­geste, blocajele sunt mai ales psihologice. Cel mai greu e sa impaci ambele roluri: mama si femeie, tata si barbat. „Deseori, partenerii de cuplu pornesc de la asteptari nerostite, cum ar fi aceea a unei tinere mame care poate anticipa ca sotul sau va fi precum a fost tatal sau asa cum isi aduce ea aminte din copilarie, in timp ce tatal face planuri de delegare catre sotia sa a ingrijirii copilului si a sarcinilor gospodaresti. Apar sentimente de inadecvare si nesiguranta cu privire la ingrijirea copilului nou-nascut, ca si nelinistea asociata schimbarii”, explica Elena Iulia Mardare, psihoterapeut de familie.

„Simteam atata bucurie cand imi alap­­tam copilul, incat aveam impresia ca-l insel pe sotul meu”, recunoas­­te Ale­xan­­­dra. Andrei marturiseste ca, vazand-o pe ea alaptand, s-a simtit deposedat de partea cea mai erotica a corpului sotiei sale. Dar si femeile isi percep corpul diferit. „Daca au avut loc modificari semnificative ale corpului femeii du­pa nastere, femeia poate avea o imagine de sine distorsionata“, spune Iulia Mardare. „Alap­tand, ea se poate percepe drept o «sticla mare cu lapte», aflata la dispo­zitia copilului zi si noapte. In acest context, sexul poate fi simtit ca o alta o­bli­ga­ti­e adaugata celorlalte. Barbatul se confrunta, de asemenea, cu diverse emotii in aceste momente.”

„Fa­cand dragoste cu sotia mea, imi era teama sa nu ma pierd”, marturiseste Bogdan (profesor, 25 de ani). O noua situatie identitara isi face sim­tita prezenta: femeia trebuie sa constientizeze ca doar copilul nu-i este suficient, iar barbatul sa reu­seas­ca sa o doreasca pe femeia care a devenit mama. „Sunt emotii generate probabil de conflicte asociate perceptiei corpului sotiei atat ca sur­sa de placere sexuala, cat si ca sursa de hrana pentru copilul lor”, explica Iulia Mardare.

„Atunci cand sotia este un partener neutru sau chiar un partener sexual refractar, emo­ti­­ile sotului, generate de respingere sau de inadecvare, pot determina distan­ta­rea emotionala. Un sot care este observatorul legaturii speciale ce apare intre mama si co­pil poate fi izolat mai tarziu de o so­tie. Ea poa­te manifesta o scadere a energi­ei si intere­sului pentru sex. Distan­tarea emo­tionala care rezulta le rein­­­­­ta­res­te acestora temerile si in­gri­jorarile legate de faptul ca viata lor nu se va reintoarce la normal”, mai spu­ne terapeutul.