CItesti acum
Orice lucru nou este o oportunitate de invatare

Orice lucru nou este o oportunitate de invatare

Mihai Ghyka este mosier si fost director comercial la Vodafone. Un om scolit pe continentul nord american, acolo unde munca si antreprenoriatul sunt la alt nivel. L-am intrebat despre munca, job-uri, cultura profesionala aici. Iata raspunsurile sale.

Psychologies: Criza financiara a adus cu ea „cutremure“ la nivelul ofertelor de job-uri etc. In plus, cresterea fabuloasa a Internetului face ca tot mai multe meserii sa fie puse in pericol de disparitie (presa in forma ei traditionala, de pilda). Ce credeti ca are de facut cineva a carui viata profesionala e afectata in acest fel?

Mihai Ghyka: In opinia mea, criza nu a facut decat sa accelereze tendinte economice si sociale deja existente. Bunaoara, comertul traditional sau presa scrisa inregistreaza un recul de mai bine de un deceniu.

Criza reaseaza valorile si prioritatile fiecaruia. Salariile foarte mari au fost reduse, flota de masini a managerilor a fost restransa si cheltuielile acestora supravegheate, personalul administrativ ineficient din sectorul public, dar si din sectorul privat, a fost diminuat, activitatile adiacente ale unor societati prospere au fost abandonate, pentru ca societatile in cauza nu au mai avut resursele necesare sa le sustina.

Am cunoscut societati ce aveau in subordine o gradinita sau o echipa de baschet, sau o companie de taxiuri, toate, in pierdere.

Criza lasa urme adanci pentru oamenii din prima linie, cei care au o slujba prost platita si o familie de intretinut. Pentru ei, pierderea locului de munca este o incercare la limita supravietuirii.

Solutia sta in capacitatea lor de a se reinventa, de a urma cursuri de formare si de a accepta un post intr-un domeniu cu totul nou, cu credinta ca vor putea sa invete si sa adauge valoare economica afacerii careia i s-au alaturat.

 

Nu toti avem stofa de antreprenor. Credeti ca antreprenoriatul cere creativitate, curaj? Ce altceva cere?

M. G.: Antreprenoriatul cere multe calitati, dar, in primul rand, curajul de a-ti construi singur o barca si de a vasli pe un torent necunoscut. E vorba de incredere in sine.

Iti trebuie mai ales capacitatea de a crede ca poti crea o oferta unica in piata si ca vei fi cel mai bun intr-un sector anume, bine identificat.

 

Ce inseamna adaptabilitate profesionala? Cand ai facut toata viata un singur lucru, cum o iei de la capat?

M. G.: Incredere in sine. O iei de la capat cu un zambet si cu credinta ca orice lucru nou este o oportunitate de invatare, de a deveni mai bun. Vorba fiului meu, care la 13 ani are ca motto life is a challenge. Accept it.

 

Sunt romanii educati in spiritul antreprenoriatului? Ce ar trebui facut in scoala, in viziunea dvs., pentru a avea mai multi curajosi care sa se lanseze?

M. G.: Scoala romaneasca traieste inca intr-o himera a secolului trecut si a omului de cultura necesar unei societati ermetic inchise de comunism intr-o falsa piata a muncii, controlata de stat. Materia ce se preda in scoli e multa, haotic prezentata, dezvoltand mai mult memoria elevului decat capacitatea lui de a gandi.

De regula, trei sferturi din elevi sunt certati, acasa si la scoala, pentru rezultate proaste sau „insuficient de bune“. Obtinem in acest mod o clasa de absolventi de liceu timorati, plictisiti de 1coala, deja nemultumiti de ei insisi, dar cu un nivel cultural superior omologilor lor din alte tari.

Ceea ce explica de ce mai putin de un sfert din acestia urmeaza studii universitare. Conform Eurostat, avem doar 13,6% din populatie cu studii universitare, cel mai mic procent din Europa.

Prima calitate a unui antreprenor este increderea in sine si in proiectul sau. Scoala romaneasca, deocamdata, merge tocmai in contra acestei porniri.

Ar trebui introduse cursuri de educatie financiara personala, simulari de jocuri antreprenoriale, lucru in echipa si, mai cu seama, cazuri si stagii practice in companii.

 

Ce ati spune cuiva care se vede la peste 40 de ani concediat de pe o pozitie foarte buna?

M. G.: I-as spune ca mai are inca jumatate din cariera in fata, sa isi valorifice experienta acumulata. Ii va fi de mare folos. E varsta perfecta pentru un nou inceput in viata profesionala.

Specialistii britanici sau americani au observat ca astfel de „cutremure“ in viata unui om ii dau ocazia sa-si evalueze talentele, interesele si valorile. Adesea, directia urmata dupa o astfel de criza personala aduce mult mai multa implinire.

 

Dar cuiva care afirma ca e facut pentru altceva decat business? De pilda, cineva care face numai cercetare universitara, fara aplicatie practica. Se mai poate trai asa, pe o singura linie?

Citeste si

M. G.: Am un mare respect pentru specialisti si pentru cercetatori, in primul rand. Cred ca ei ne lumineaza viata si traiesc pentru un ideal. Atata vreme cat vom visa (realist) la o Romanie mai buna, vom fi constransi sa pretuim cercetarea si cercetatorii mai mult decat o facem astazi.

 

Daca ati fi prezicator (acum se spune „futurolog“), cum ati vedea urmatorii zece ani in lume si in Romania? Ce va castiga teren? Ce va scadea ca importanta? Ce fel de oameni vor fi mai adaptati profesional?

M. G.: Nu sunt prezicator si nu doresc sa fac preziceri. Cateva observatii de bun-simt bazate pe tendintele actuale: un rol geopolitic crescand si dominant al Chinei, ca o contrapondere la SUA; on-line-ul va deveni canalul dominant de vanzare pentru bunuri si servicii de prima necesitate; Romania ar putea redeveni „granarul Europei“.

Sper sa avem viziunea de a dezvolta agricultura bio – pe termen lung, segmentul cel mai profitabil de productie si comert al bunurilor agricole. Cei mai buni vor fi cei ce se adapteaza usor, cei ce au capacitatea de a razbi, de a gasi o solutie in orice imprejurare, in care nadejdea exista si care sunt suficient de smeriti pentru a invata de la ceilalti.

 

Ce ati spune unor adolescenti pe cale de a-si alege cariera in acest moment?

M. G.: Sa-si urmeze pasiunea, sa o faca cu seriozitate, munca si profesionalism.

 

A face bani e un mindset sau un noroc?

M. G.: Dorinta de „a face bani“ este reflexul firesc si legitim al unei societati paupere, in care clasa de tineri absolventi este dezorientata. Credinta mea este ca succesul economic este o consecinta a unei meserii bine facute, urmate cu pasiune. Arareori, cu noroc, este rezultatul unor speculatii pe termen scurt.

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top