ChatGPT și anxietatea. ChatGPT vede întrebarea. Terapeutul vede persoana
Am anxietate sau este ceva mai grav?
Pot să fac infarct sau este doar anxietate?
Cum opresc un atac de panică?
De ce mă simt atât de anxios fără motiv?
Cum scap de gândurile negative?
Cum îmi controlez îngrijorările?
Acestea se numără printre cele mai frecvente întrebări pe care oamenii le adresează astăzi platformelor de inteligență artificială precum ChatGPT, Claude, Gemini sau Grok. În fiecare zi, milioane de persoane caută răspunsuri la întrebări legate de anxietate, atacuri de panică, depresie, relații, stres sau somn, iar pentru mulți dintre ei conversația cu un chatbot a devenit primul pas atunci când apare o problemă emoțională.
Poate că și tu ai făcut acest lucru.
Poate că într-o seară în care nu puteai adormi ai deschis ChatGPT și ai scris: „De ce mă simt atât de neliniștit?”. Poate că după un episod de palpitații ai întrebat dacă simptomele tale seamănă mai degrabă cu un atac de panică sau cu o problemă cardiacă. Poate că într-o perioadă dificilă ai căutat explicații pentru gândurile care nu îți dădeau pace.
Este ușor de înțeles de ce tot mai mulți oameni aleg această variantă. Inteligența artificială este disponibilă permanent, răspunde imediat, oferă explicații clare și nu transmite senzația că deranjezi pe cineva cu întrebările tale.
Și totuși, după mai bine de douăzeci de ani de psihoterapie cu persoane care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică, anxietate socială sau anxietate de sănătate, cred că există o întrebare mai importantă decât toate cele de mai sus.
Ce anume căutăm, de fapt, atunci când deschidem ChatGPT?
Căutăm informație? Sau căutăm liniște?
Problema nu este lipsa de informație…
Dacă anxietatea s-ar vindeca prin informație, probabil că ar fi una dintre cele mai ușor de tratat dificultăți psihologice. Astăzi avem acces la mai multe explicații despre anxietate decât în orice alt moment din istorie. În câteva secunde putem afla ce este un atac de panică, care sunt simptomele anxietății generalizate, cum funcționează sistemul nervos și ce recomandă cele mai importante ghiduri internaționale de tratament.
Cu toate acestea, anxietatea continuă să afecteze milioane de oameni.
În cabinet întâlnesc frecvent persoane care cunosc foarte bine teoria. Au citit articole. Au urmărit videoclipuri. Au ascultat podcasturi. Au citit cărți. Au discutat ore întregi cu inteligența artificială despre simptomele lor și despre posibilele explicații.
Problema este că între a înțelege și a te schimba există o diferență uriașă.
O persoană poate înțelege perfect că palpitațiile sunt produse de anxietate și, cu toate acestea, să intre în panică atunci când inima începe să îi bată mai repede.
Poate înțelege că turbulențele nu sunt periculoase și, cu toate acestea, să simtă o teamă intensă atunci când avionul se mișcă.
Poate înțelege că ceilalți oameni sunt preocupați în primul rând de propriile lor vieți și, cu toate acestea, să simtă că este evaluată și judecată de fiecare dată când trebuie să vorbească în fața unui grup.
Anxietatea nu este doar o problemă de cunoștințe. Ea reprezintă o experiență emoțională și fiziologică profundă, care nu dispare doar pentru că am aflat mai multe informații despre ea.
Din acest motiv, psihoterapia în general și terapia cognitiv-comportamentală pe care o practicăm noi la MindPower Clinic, nu se limitează la a oferi explicații. Ea creează contexte în care persoana poate avea experiențe noi, poate testa convingeri vechi și poate învăța treptat să răspundă diferit propriilor frici.
Când căutarea răspunsurilor întreține anxietatea?
Există însă o altă capcană, mai puțin evidentă. Uneori, căutarea repetată de răspunsuri nu reduce anxietatea, ci o menține.
Îmi amintesc de o pacientă cu anxietate de sănătate care petrecea foarte mult timp căutând explicații pentru fiecare senzație apărută în corp. Atunci când apărea o amețeală, întreba ChatGPT ce ar putea însemna. Dacă simțea o presiune în piept, căuta imediat o explicație. Dacă observa o modificare minoră a stării sale fizice, începea o nouă serie de întrebări.
Răspunsurile pe care le primea erau, în general, corecte și echilibrate. Problema nu era calitatea informațiilor.
Problema era că liniștea dura foarte puțin și după câteva minute apărea o nouă întrebare.
„Dar dacă în cazul meu este diferit?”
„Dar dacă acesta este un simptom rar?”
„Dar dacă sunt exact excepția despre care se vorbește atât de puțin?”
În acel moment, persoana nu mai căuta informație. Căuta certitudine. Iar una dintre lecțiile dificile pe care anxietatea ne obligă să le învățăm, este că certitudinea absolută nu există.
În terapie nu am lucrat cu fiecare simptom în parte. Am lucrat cu nevoia permanentă de reasigurare și cu dificultatea de a tolera incertitudinea. Schimbarea a apărut abia atunci când această nevoie a început să fie înțeleasă și abordată.
ChatGPT vede întrebarea. Terapeutul vede persoana
O pacientă care se confrunta cu anxietate socială mi-a povestit că a întrebat inteligența artificială cum ar putea să nu îi mai fie frică să vorbească în public.
Răspunsul primit era foarte bun. Includea tehnici de respirație, recomandări privind expunerea graduală și explicații despre modul în care funcționează anxietatea socială. Totul era corect.
În timpul ședințelor de psihoterapie a apărut însă o informație care nu exista nicăieri în întrebare.
La vârsta de treisprezece ani fusese umilită de un profesor în fața întregii clase. Își amintea și acum rușinea pe care o simțise atunci. De fiecare dată când trebuia să vorbească în fața altor persoane, corpul ei reacționa ca și cum acea experiență s-ar fi repetat. Problema nu era lipsa unei tehnici de gestionare a emoțiilor. Problema era povestea care se ascundea în spatele simptomului.
Inteligența artificială văzuse întrebarea.
Psihoterapia a descoperit însă PERSOANA care punea întrebarea.
Un alt pacient, care se confrunta cu atacuri de panică, căuta în mod repetat răspunsul la aceeași întrebare: „Pot să leșin în timpul unui atac de panică?”
Primea explicații corecte. Afla că leșinul este puțin probabil și că simptomele sale sunt compatibile cu anxietatea. În terapie am descoperit însă că adevărata lui teamă nu era legată de leșin. Se temea că va pierde controlul în fața celorlalți și că va deveni vulnerabil într-un mod pe care nu îl putea accepta.
Din nou, simptomul era doar partea vizibilă a problemei.
Lucrurile pe care un chatbot nu le poate observa:
Un terapeut nu ascultă doar ceea ce spui.
Observă și ceea ce eviți să spui.
Observă schimbările de ton.
Observă ezitările.
Observă momentele în care privirea se schimbă atunci când este abordat un anumit subiect.
Observă contradicțiile dintre ceea ce afirmi și ceea ce transmiți emoțional.
De multe ori, cele mai importante informații nu apar în cuvintele pe care le rostim, ci în detaliile subtile care însoțesc acele cuvinte.
Aceste nuanțe reprezintă o parte esențială a procesului terapeutic și sunt imposibil de surprins complet într-o conversație bazată exclusiv pe text.
Ce nu vei găsi niciodată într-un chatbot?
Inteligența artificială poate oferi informații valoroase. Poate explica mecanismele anxietății, poate răspunde la întrebări și contribui la înțelegerea unor dificultăți psihologice.
Există însă un lucru pe care nu îl poate oferi.
Experiența unei relații umane autentice, adică:
Experiența de a fi ascultat cu adevărat.
Experiența de a fi înțeles în contextul propriei tale istorii de viață.
Experiența de a descoperi, împreună cu un alt OM, sensurile care se ascund în spatele simptomelor și suferinței.
Inteligența artificială poate explica anxietatea.
Un psihoterapeut înțelege PERSOANA care trăiește anxietatea.
Iar această diferență este adesea cea care transformă informația în schimbare. Pentru mai multe informații despre psihoterapie, te invit pe site-ul nostru: www.mindpowerclinic.ro.
Psiholog clinician & Psihoterapeut Ica Secoșan
Doctor în Științe Medicale
Fondator MindPower Clinic & VreauSăDorm.Ro
