Leadership cu sens
Într-un dialog deschis, Lavinia Ivas, CEO Clarfon, vorbește despre tranziția către un domeniu cu impact profund asupra vieții oamenilor, despre leadership ghidat de empatie și despre legătura esențială dintre sănătatea auzului, sănătatea mentală și curajul de a avea grijă de tine la timp.
Ai o carieră solidă de peste două decenii în retail, pharma și beauty, iar astăzi conduci Clarfon rețeaua de protezare auditivă cu cea mai mare acoperire națională. Ce te-a atras, la nivel personal și profesional, în această tranziție către un domeniu cu un impact atât de profund asupra vieții oamenilor?
Lavinia Ivas: M-a atras viziunea Clarfon, impactul real și direct pe care compania îl are asupra calității vieții oamenilor precum și cultura organizațională. Experiența mea din retail pharma, în care pacientul sau clientul a fost constant pus în centrul deciziilor de business, este extrem de relevantă pentru acest rol și pentru direcția de dezvoltare Clarfon.
Ai coordonat de-a lungul timpului creșteri accelerate și transformări complexe de business. Cum se schimbă perspectiva unui CEO atunci când performanța nu mai înseamnă doar cifre, ci și calitatea vieții pacienților?
L.I.: Din perspectiva unui CEO, în momentul în care începi să măsori succesul și prin impactul asupra vieții oamenilor, se schimbă fundamental modul de a lua decizii. Indicatorii financiari rămân esențiali, dar ei devin parte integrantă dintr-un tablou mai amplu, care include calitatea vieții, încrederea și sustenabilitatea pe termen lung.
În ultimele săptămâni am petrecut mult timp în cabinete, pentru a înțelege businessul în profunzime și a cunoaște oamenii din cadrul companiei. Aceste întâlniri m-au ajutat să văd dincolo de procese și rezultate, și impactul real pe care îl avem în viața oamenilor. Iar acest lucru redefinește ce înseamnă performanța: nu doar creștere, ci creștere cu sens, responsabilitate și grijă pentru starea de bine.
Pierderea auzului este încă un subiect tabu, deși efectele ei merg mult dincolo de zona medicală. Din experiența voastră, care sunt cele mai frecvente consecințe psihologice pe care le observați la pacienții care amână testarea și intervenția?
L.I.: Atât din studii, dar și din experiența noastră în Clarfon, izolarea socială este una dintre cele mai frecvente și dureroase consecințe ale amânării testării auditive și purtării aparatului auditiv în caz de diagnostic medical de hipoacuzie. O vedem constant în cabinete: oameni care ajung la noi nu doar cu o dificultate de auz, ci cu o poveste de retragere treptată din viața lor. Frustrarea de a nu înțelege conversațiile, teama de a cere să li se repete, oboseala psihică din interacțiuni aparent simple îi determină pe mulți pacienți să evite întâlnirile sociale. În timp, această evitare se transformă în scăderea stimei de sine, sentiment de neînțelegere și distanțare față de cei apropiați.
În Clarfon, vorbim tot mai des despre pierderea auzului ca despre o problemă de wellbeing, nu doar una despre sănătatea auzului. Observăm că pierderea auzului netratată poate duce la anxietate, stări depresive și la diminuarea sentimentului de apartenență.
Abonează-te la Psychologies și primește revista direct acasă — un ritual de lectură pentru minte și suflet.
