Cum mentinem memoria
Pentru ca e bombardat cu informatii, cu imagini, cu sunete, creierul nostru e saturat. Si, obligat sa foloseasca tehnologii care memoreaza in locul lui, el uita, uneori, sa functioneze. Solutia? Sa-l facem sa lucreze.
Stiati ca un mesaj publicitar repetat o data pe saptamana, timp de 5 saptamani, e mai bine memorat decat daca e repetat de 5 ori la rand in 5 zile? Bazandu-se pe cercetarile cele mai recente, publicitarii au descoperit mijloacele pentru a grava mai adanc, mai durabil, o marca sau un produs in creierul nostru.
Inamicii memoriei
Din ce in ce mai multi oameni se intereseaza de capacitatile lor intelectuale si sunt speriati de slabele performante ale memoriei lor. Ingrijorarea e justificata, viata noastra moderna nu incurajeaza, evident, concentrarea. Stresul provocat de angoasa zilei de maine, de bombardarea cu informatii invadeaza creierul cu un zgomot de fond permanent.
Elena Stuparu, medic specialist in psihiatrie si psihoterapeut, constata ca „orice afecteaza atentia si gandirea afecteaza implicit si memoria. Cauzele sunt dintre cele mai diverse: unele medicamente cum ar fi antihistaminicele, somniferele, antidepresivele sau consumul abuziv de bauturi alcoolice si droguri.
Nemaivorbind de stresul, surmenajul sau traumele emotionale in urma carora se poate instala amnezia psihogena: uit ce ma doare, uit ce nu-mi convine, ce-mi poate dauna etc).
Depresia poate conduce la tulburari ale memoriei, ca si traumele craniene (loviturile la cap), o serie de boli infectioase, deficientele nutritionale si inaintarea in varsta”.
Traim intr-o epoca in care ne putem servi de agende electronice, numerele de telefon sunt memorate in telefoanele mobile, folosim in exces post-it: totul se noteaza! Pe de o parte, se usureaza viata, dar pe de alta, e un handicap: incepand cu momentul in care tehnologiile se substituie memoriei, nu o mai ajutam sa functioneze voluntar. Frecventate de persoanele cu functii de „senior“ si de cei atinsi de patologii recunoscute, centrele de consultare a memoriei din spitalele occidentale sunt vizitate si de barbati si femei cu varste intre 25 si 45 de ani, angoasate de crizele de uitare repetate.
Totusi, daca exista un domeniu in care nimic nu e ireversibil, in afara de bolile degenerative, acesta e cel al memoriei. Creierul nostru e un organ maleabil, ce poate fi educat sau reeducat. In Statele Unite ale Americii, Mental Fitness a devenit un fenomen social, dar si o afacere infloritoare: carti, stagii, pastile pentru neuroni. Pentru a judeca eficacitatea acestor tehnici, sunt necesare cateva notiuni despre memorie.
Cum functioneaza memoria
Trebuie sa stim mai intai ca nu exista un singur centru care inregistreaza, stocheaza si reaminteste toate informatiile care vin din exterior. In joc e un ansamblu neuronal in care intra toate functiile mari: perceptia, limbajul, emotiile, ratiunea.
In ceea ce priveste amintirile, ele sunt rezultatul unui proces de memorizare care se poate rezuma in trei etape.
Mai intai e vorba de memoria senzoriala: ea dureaza cateva secunde, uneori mai putin. Toate informatiile exterioare sunt transmise catre creier de cele 5 simturi, veritabile porti de intrare ale amintirilor nostre.
Urmeaza memoria imediata, numita si „memorie pe termen scurt“, care dureaza intre cateva secunde si cateva minute. Informatia nu e retinuta mult timp. De exemplu, vreti sa sunati pe cineva. Ii cautati numarul, il memorati si, daca nu sunteti deranjat, puteti sa-l formati corect. Dar, daca suna ocupat, peste un minut, cand reveniti, riscati sa nu va mai amintiti numarul…
In sfarsit, e vorba de memoria pe termen lung: ea dureaza ore intregi sau, daca e intretinuta bine, chiar ani. Ea e legata de invatare si de experientele personale. „Uitarea patologica, spre deosebire de uitarea benigna, presupune sa uiti mai des decat obisnuiai, sa ai dificultati in invatarea lucrurilor noi, in manipularea banilor, sa fii incapabil sa-ti amintesti ce faci in fiecare zi. Practic, o varsta anume a debutului uitarii sa spunem ca ar fi 30-40 de ani“, constata Elena Stuparu.
