Importanța exercițiilor cognitive în prevenirea atrofiei cerebrale
Creierul nostru este supus unor presiuni și provocări constante pe parcursul vieții, inclusiv procesul de îmbătrânire. În acest articol vorbim despre atrofia cerebrală, explicăm ce este, care sunt pericolele și cum se manifestă. De asemenea, trecem în revistă cele mai importante metode prin care se poate preveni atrofia cerebrală.
Ce este atrofia cerebrală
Atrofia cerebrală este o pierdere de neuroni și de conexiuni între neuroni. Această pierdere poate duce la probleme cu gândirea, memoria și îndeplinirea sarcinilor zilnice. Cu cât pierderea de conexiuni neuronale este mai mare, cu atât mai multe deficiențe apar. Sunt afecțiuni care pot cauza atrofia cerebrală (paralizia cerebrală, demența și bolile infecțioase). Simptomele și gravitatea atrofiei cerebrale depind mai ales de localizarea leziunilor. Tratamentul implică gestionarea manifestărilor.
Este atrofia cerebrală o parte normală a îmbătrânirii?
Oamenii pierd neuroni pe măsură ce îmbătrânesc, iar volumul creierului scade, de asemenea, dar termenul de atrofie cerebrală se folosește atunci când o persoană suferă mai multe modificări cerebrale decât ar fi normal. Într-un astfel de caz, deteriorarea are loc mai repede decât procesul tipic de îmbătrânire.
Tipuri de atrofie cerebrală
- Focală: deteriorarea are loc într-o singură zonă a creierului.
- Generalizată: deteriorarea se extinde la întregul creier.
Cine este expus riscului de atrofie cerebrală?
Unii factori pot crește șansele de a dezvolta atrofie cerebrală, cum ar fi:
- vârsta înaintată.
- antecedente familiale de tulburări genetice (boala Huntington).
- antecedente familiale de tulburări neurologice (boala Alzheimer).
- leziuni la cap sau la creier.
- consum excesiv de alcool.
- fumat.
Care sunt cauzele atrofiei cerebrale?
Multe tulburări diferite (boli neurodegenerative, boli infecțioase și leziuni grave) pot provoca atrofia cerebrală, printre care se numără:
- paralizie cerebrală;
- encefalită;
- HIV și SIDA;
- boala Huntington;
- leucodistrofie;
- scleroza multiplă;
- accident vascular cerebral;
- sifilis;
- leziune cerebrală traumatică;
- boala Alzheimer.
Simptomele atrofiei cerebrale
Simptomele atrofiei cerebrale variază în funcție de partea creierului care este afectată. Simptomele variază, de asemenea, de la ușoare la severe;
- afazie;
- dificultate în vorbire;
- dificultăți de scriere;
- incapacitatea de a înțelege sensul cuvintelor;
- demență;
- halucinații;
- pierderea limbajului;
- probleme de memorie;
- schimbări ale dispoziției și ale personalității;
- slabă judecată;
- crize convulsive;
- gust amar sau metalic;
- convulsii;
- pierderea cunoștinței;
- spasme;
- încleștarea dinților.
Cum se diagnostichează atrofia cerebrală?
Pentru a diagnostica atrofia cerebrală, medicul întreabă despre:
- simptome: când au început, cât de des apar și dacă s-au înrăutățit în timp;
- istoricul medical;
- antecedente familiale.
De asemenea, poate face diferite teste pentru a evalua funcția creierului. Testele ar putea examina:
- coordonarea;
- mișcarea ochilor;
- limbajul;
- memoria;
- capacitatea de rezolvare a problemelor.
Atrofia cerebrală poate apărea pe imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), un test care creează imagini ale creierului. O tomografie computerizată (CT) poate, de asemenea, să detecteze atrofia cerebrală, dar un RMN este mai sensibil în a dezvălui leziuni care apar în anumite regiuni specifice zonei din creier (leziuni focale).
Care este tratamentul pentru atrofia cerebrală?
Planul de tratament în cazul atrofiei cerebrale poate include adesea o combinație de:
- medicamente;
- terapie fizică și ocupațională;
- consiliere;
- terapie prin vorbire;
- intervenție chirurgicală, în unele cazuri.
Cum se poate preveni atrofia cerebrală?
Prevenirea atrofiei cerebrale se poate face prin exerciții de stimulare a memoriei și funcției cognitive precum:
- teste de memorie: fă o listă – articole de cumpărături, lucruri de făcut sau orice altceva care vă vine în minte – și memoreaz-o. O oră sau mai târziu vezi câte elemente îți mai poți aminti.
- învăță să cânți la un instrument muzical sau alătură-te unui cor: învățarea unor abilități noi și complexe este bună pentru creierul îmbătrânit.
- fă calcule în minte: rezolvă probleme fără ajutorul unui creion, al hârtiei sau al computerului. Poți face acest exercițiu în timp ce mergi.
- învață să prepari rețete noi: gătitul folosește o serie de simțuri – miros, atingere, vedere și gust – care implică diferite părți ale creierului. În plus, vei folosi abilități cognitive precum planificarea mesei, rezolvarea problemelor, întocmirea unei liste de cumpărături, multi-tasking și organizarea.
- învăță o limbă străină: ascultarea și auzul implicate în învățarea unei noi limbi străine stimulează creierul. În plus, a fi bilingv a fost asociat cu un risc mai mic de a dezvolta demență.
- creează imagini de cuvinte: vizualizează în minte ortografia unui cuvânt, apoi încearcă să te gândești la alte cuvinte care încep (sau se termină) cu aceleași două litere.
- desenează o hartă din memorie: repetă acest exercițiu de fiecare dată când mergi într-un loc nou.
- provoacă-ți papilele gustative. Atunci când mănânci, încearcă să identifici ingredientele individuale.
- perfecționează coordonarea mână-ochi: adoptă un nou hobby care implică abilități motorii fine și care te poate ajuta să menții coordonarea mână-ochi.
- practică un sport nou: în mod specific yoga, golful sau tenisul sunt exerciții care stimulează sănătatea creierului.
În concluzie, activitatea mentală regulată, exercițiile cognitive, o alimentație echilibrată și un stil de viață sănătos joacă un rol crucial în prevenirea atrofiei cerebrale. Prin implicarea în activități care stimulează creierul și prin menținerea unei stări generale bune de sănătate, riscul de atrofie cerebrală poate fi semnificativ redus.
