Cum ne sabotează gândirea pozitivă

E bine să fii optimist și să ai o gândire pozitivă, însă, în exces, acest pozitivism ne face mai mult rău decât bine. De ce se întâmplă asta? Detalii de la Andra Zaharia, psihoterapeut.

 

Gândirea pozitivă nu înseamnă să fii mereu cu zâmbetul pe buze, să-ți trăiești viața în citate pozitive, să vezi lucrurile în roz, atunci când totul în jur se prăbușește, să nu plângi, să nu fii trist sau furios niciodată.

Ci înseamnă să-ți dai voie să accepți și să trăiești momentele de tristețe, furie sau frică, să nu le ascunzi sub preș ori să le lași să te copleșească, ci să le descarci și să te eliberezi de sub povara lor pentru a-ți putea continua drumul prin viață fără bagaje inutile de regrete și emoții negative.

Gândirea pozitivă este despre acea parte plină a paharului, ea ne ajută să accesăm și să ne concentrăm pe resursele noastre, pe ceea ce avem și suntem.

Citește și:

De ce este important să ne găsim un hobby sau o preocupare

Cum ne putem odihni şi relaxa în mijlocul haosului

Înseamnă să ne transformăm limitele în obiective de creștere și dezvoltare personală, nu să le folosim pe post de borne kilometrice sau repere pe drumul spre neîmplinire sau eșec.

Gândirea pozitivă nu împarte viața doar în alb și negru, nu ne face să credem că beneficiem doar de o singură șansă, viziunea ei este că fiecare zi e un nou început, un nou pas sau o nouă oportunitate pentru a ajunge acolo unde ne-am propus.

 

Când este utilă gândirea pozitivă?

Gândirea pozitivă este benefică oricând, atât timp cât nu este un clișeu și nu este bazată pe fantasme, povești, credințe iraționale sau rețete universale, ci pe raționamente sănătoase și constructive, când este ancorată în realitate și reprezintă rezultatul unei bune cunoașteri personale.

Un mod pozitiv de gândire oferă multe avantaje, deoarece ne ajută să descoperim și să vedem oportunități acolo unde alții pot vedea doar obstacole, ne ajută să abordăm necunoscutul cu încredere și nu cu frică, să nu fim rigizi și să ne adaptăm mai ușor în fața schimbărilor inerente care apar în viața noastră, să fim încrezători în forțele noastre proprii, să fim recunoscători, să apreciem și să ne bucurăm de fiecare pas al călătoriei pe care viața ne-o oferă și să nu trăim cu ochii închiși până la destinație.

 

Gândirea pozitivă ca autosabotare

Cu o bază reală și sănătoasă, gândirea pozitivă ne este de ajutor. Însă atunci când reprezintă un model pe care-l adoptăm și nu se pliază pe felul nostru real de a fi, de a gândi, ajunge să ne saboteze, aducându-ne mai multe frustrări decât împliniri.

De ce se întâmplă asta? Pentru că, oricât de mult ne gândim și ne repetăm că totul va fi bine, dacă nu facem nimic și nu depunem niciun efort, situația rămâne doar la nivel de gând.

Iar concret, în realitate, lucrurile vor funcționa exact ca înainte. Faci aceleași lucruri și repeți aceeași „rețetă“? Evident că nu vei obține niciodată rezultate diferite!

E ca și cum încerci să construiești palate pe nisipuri mișcătoare utilizând gândirea pozitivă ca pe un alt mod de autosabotare, un alt mod de a-ți demonstra că la tine lucrurile nu funcționează, că nu poți, deși ai încercat.

Nu vom putea clădi nimic pozitiv pe baze negative, pe tipare disfuncționale de gândire și acțiune, oricât de mult ne-am imagina și ne-am chinui să gândim pozitiv.

Vom continua să ne învârtim în același cerc vicios al negativității, să ne subminăm orice încercare de a face ca lucrurile să funcționeze, să ne convingem că lucrurile bune nu sunt pentru noi și că, într-un fel, întregul univers conspiră împotriva noastră.

 

Unii mai pozitivi decât alții

Modul în care privim și percepem viața este unic pentru fiecare. Cu toate astea, este destul de ușor să observăm că unii oameni sunt mai pozitivi decât alții.

Pozitivitatea sau negativitatea pe care astăzi o resimțim este în strânsă legătură cu trecutul nostru, cu experiențele de viață prin care am trecut, cu modul în care am catalogat și integrat evenimentele pe care le-am trăit.

Fiecare situație de viață a lăsat în urma ei un înțeles. În timp, toate aceste înțelesuri formează un soi de „algoritm personal“, niște tipare de gândire în funcție de care decodificăm și recepționăm ceea ce trăim, în funcție de care ne raportăm la viitor.

Dacă aceste tipare de gândire sunt preponderent pozitive, modul în care percepem prezentul și proiectăm viitorul va fi unul pozitiv; dacă tiparele sunt negative, modul în care vedem lumea și viața este unul negativ.

Din fericire, tiparul negativ de gândire nu este definitiv, de neschimbat. El poate fi corectat, perfectat sau modificat atunci când conștientizăm că lumina în care ne percepem existența nu este tocmai cea pe care ne-o dorim.

Așadar, prin autoanaliză și conștientizare, cu încredere și răbdare, putem opera schimbarea modului în care ne raportăm la noi, la ceilalți și la viață.

 

Cum ne „sculptăm“ viitorul

Există o vorbă care spune că „suntem ceea ce gândim“. Ce înseamnă asta mai precis? Înseamnă că există o legătură între modul în care gândim și modul în care facem ca lucrurile să se întâmple.

Dacă modul de a gândi și a ne raporta la noi înșine și la viitor este unul pozitiv, modalitatea în care ne vom comporta, vom acționa și vom face ca lucrurile să se întâmple, va fi una constructivă.

Toate acestea nu vor trece neobservate și nu vor rămâne fără ecou, ci vor sădi în noi și în ceilalți gânduri, comportamente și acțiuni asemănătoare, cu polaritate pozitivă.

Astfel, ajungem să avem o ciclicitate pozitivă a lucrurilor care se petrec în viața noastră, trăind și experimentând, rând pe rând, „coincidențe“ și „sincronicități“ pozitive, generând în final îndeplinirea profețiilor noastre.

Desigur, același lucru se aplică și în cazul unui mod negativ de gândire. În concluzie, suntem rodul a ceea ce credem că suntem, adică rezultatul a ceea ce „sădim“ despre noi înșine la nivel mental.

Nu există o conspirație a universului care acționează în avantajul sau împotriva noastră; direcția în care ne conducem viața și rezultatele pe care le obținem sunt date de polaritatea pozitivă sau negativă în care privim prezentul și viitorul, de direcția în care ne investim tot timpul, energia și resursele, pentru a face ca lucrurile să se întâmple.

 

Gândirea magică…

… este bazată pe credințe și superstiții, pe o serie de ipoteze ridicate la rang de convingeri și certitudini, care au sau nu o bază în faptele reale trăite de fiecare individ în parte.

Acest tip de gândire nu are nevoie de acțiune, de corespondență în realitate, de demonstrație punctuală a veridicității, ci este preluată și aplicată ca regulă general valabilă: de exemplu, citirea horoscopului, purtarea de talismane etc.

La rândul ei, gândirea pozitivă se ghidează, și ea, după o serie de credințe și ipoteze, însă nu se rezumă doar la gânduri și atât, la repetarea obsesivă a afirmațiilor pozitive și apoi să stăm așa, să așteptăm să pice din cer, ci implică acțiune, determinare, efort, energie psihică și fizică direcționată în vederea îndeplinirii planurilor.

Astfel, granița dintre cele două tipuri de gândire constă în faptul că, dincolo de credință, gândirea pozitivă implică acțiune, participare, străduință și nu lasă totul în voia sorții sau la bunul plac al hazardului.

Cu toate astea, gândirea magică prezintă o serie de avantaje atunci când este folosită ca precursor al gândirii pozitive sau ca adjuvant al acesteia, în situații precum cele de limitare a anxietății în fața incertitudinii sau a necunoscutului: de exemplu, anxietatea în fața bolii sau a morții.

 

Andra Zaharia este psihoterapeut integrativ, psiholog clinician, consiliere vocațională și dezvoltare personală, tel.: 0726 757 396, andrazaharia.weebly.com

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Cum ne putem îmbunătăți imaginea corporală
Cum ne putem îmbunătăți imaginea corporală

Să îmbunătățim imaginea corporală nu înseamnă să ajustăm aspectul fizic, ci să îmbunătățim modul în care gândim despre înfățișarea noastră. Iată cum putem face acest lucru.

Citeste
Ce mesaj transmiți când ești prea entuziasmată
Ce mesaj transmiți când ești prea entuziasmată

E bine să ai o atitudine pozitivă, să fii volubilă și optimistă, dar când ești prea entuziasmată și acționezi în consecință transmiți un mesaj greșit…

Citeste
Ambivalența: Cum apare în copilărie și ne influențează toată viața
Ambivalența: Cum apare în copilărie și ne influențează toată viața

Ambivalența este dezvoltată în copilărie, odată cu trecerea de la împărțirea lumii exclusiv în bine și rău. Cât de greu este de menținut și cât de fragilă, aflăm în cele ce urmează.

Citeste
Cum ne sabotează gândirea pozitivă
Cum ne sabotează gândirea pozitivă

E bine să fii optimist și să ai o gândire pozitivă, însă, în exces, acest pozitivism ne face mai mult rău decât bine. De ce se întâmplă asta? Detalii de la Andra Zaharia, psihoterapeut.

Citeste
Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor
Cum să gestionezi mai bine stresul din perioada examenelor

Teste, verificări, examinări, probe de control, concursuri, sesiune de lucrări, audiții, campionate, câte și mai câte denumiri formale și înfricoșătoare pentru o împrejurare în care ni se testează cunoștințele. Uneori, o poziționare corectă, ne ajută să gestionăm eficient stresul din perioada examenelor.

Citeste
Cum poți rămâne activ după pensionare
Cum poți rămâne activ după pensionare

După pensionare, mai curând sau mai târziu, mulți dintre noi simt șocul provocat de lipsa unei activități care ne guverna programul. Pentru a nu apărea frustrări și a combate sentimentul de inutilitate, iată ce putem face.

Citeste