Burnoutul și oboseala invizibilă: cum mediul modern epuizează mintea

Burnoutul și oboseala invizibilă au devenit realități ale vieții moderne. Chiar și fără efort fizic intens, creierul nostru consumă o cantitate uriașă de energie într-un mediu hiper-stimulant, dominat de notificări, presiune și multitasking. În acest articol vei descoperi ce spun neuroștiințele despre epuizarea psihică, care sunt factorii ce o întrețin și ce soluții avem pentru a preveni și gestiona burnoutul.

Ce este burnoutul și oboseala invizibilă

Te-ai simțit vreodată complet epuizat după o zi „ușoară”, în care nu ai făcut nimic care să justifice oboseala?

Acea stare de vlăguială fără cauză aparentă este mai frecventă decât credem. Neuroștiințele ne arată că burnoutul și oboseala modernă nu vin doar din „prea mult efort fizic”, ci și din felul în care creierul arde energie chiar și în repaus, într-un mediu social și cultural hiper stimulant.

Neuroștiințele ne explică cum această disproporție vine din faptul că, creierul reprezintă doar 2% din greutatea corpului, dar consumă aproximativ 20–25% din energia totală (Raichle & Gusnard, 2002).

Adică, fie că alergi pe bandă, fie că doar răsfoiești știrile pe telefon, creierul tău tot „arde” energie. Diferența este dată de tipul de consum, efort fizic versus efort cognitiv. Și desigur, de ceea ce vine în urma acestui consum.

De pildă, oboseala fizică e localizată, o simți în picioarele grele după o urcare pe munte motiv pentru care corpul știe să se refacă.

Oboseala psihică, în schimb, este mult mai difuză, greu de detectat și mai perfidă: nu știi exact de ce ești vlăguit, dar simți că ești complet descărcat.

Cum consumă creierul energie chiar și în repaus

Chiar și în liniște, creierul are o listă zilnică de sarcini. Niciuna nu se vede la suprafață, dar fiecare consumă energie:

• Filtrarea: din mii de stimuli pe secundă (vizuali, auditivi, digitali), decide ce merită atenție.
• Supravegherea: o parte din atenție stă mereu „în background”, întrebându-se „e sigur aici?” sau „ce mai avem de făcut azi?”.
• Compararea: orice informație nouă e raportată la experiențe și credințe vechi.
• Adaptarea: ajustăm comportamentele la norme, reguli, așteptări implicite.
• Învățarea: formăm conexiuni noi între neuroni. De asta, după o zi de training sau conferință, ești stors chiar dacă ai stat pe scaun.
• Memoria: mută informația din scurtă durată în lungă durată, mai ales în somn. O noapte albă și a doua zi nu mai ții minte aproape nimic.
• Analiza și decizia: cortexul prefrontal rulează „simulări interne” când alegem între opțiuni. De asta te simți extenuat după ce compari 10 oferte sau faci planuri complexe.
• Reglarea emoțiilor: amigdala și cortexul prefrontal negociază permanent frici, impulsuri, iritări. A gestiona emoțiile la muncă este un consum enorm de energie.
• Empatia și mentalizarea: când încerci să înțelegi ce simte altcineva, îți pui creierul să ruleze modele mentale complicate. De asta, după ce asculți problemele altora, rămâi fără vlagă.

Numai enumerând acest „to-do list” și deja ne simțim obosiți. Și nu e de mirare că doar o oră de ședință online, plină de stimuli vizuali și contradicții de limbaj non-verbal poate să te lase la fel de epuizat ca o alergare de câțiva kilometri.

Burnoutul și mediul modern hiper-stimulant

Nu muncim doar cu mâinile sau cu orele din calendar. Muncim cu atenția, cu vigilența, cu filtrele psihice.

De aceea, oboseala modernă este adesea o oboseală de a procesa.

OMS (2019) a inclus burnoutul în clasificarea internațională a bolilor, subliniind că este rezultatul unui stres cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat. Iar Gallup (2023) arată că 3 din 4 angajați simt epuizare cel puțin uneori, iar 1 din 4 aproape permanent.

Însă, a reduce burnoutul doar la mediul profesional, ar exclude celelalte medii care sunt la fel de importante. Într-un mediu social și cultural hiper stimulant, a fi atent și concentrat a devenit un sport de performanță.

Straturile mediului care ne epuizează zilnic

Viața noastră nu se petrece într-un singur context, ci în multiple straturi care se suprapun și se hrănesc reciproc.

Reușita într-un mediu va genera mai multă liniște și în celelalte medii.

1. Familia și moștenirea personală – Modele de parenting, credințe despre succes sau frica de eșec. A jongla între rolul de copil, părinte, partener și profesionist înseamnă o sursă constantă de tensiune psihică.
2. Rețeaua socială și comunitatea – Societățile cu nivel scăzut de încredere și cu comunități fragile sunt mai vulnerabile la burnout. Singurătatea urbană devine un stres invizibil, dar constant.
3. Mediul social și cultural – Trăim într-o cultură care glorifică productivitatea și stigmatizează pauza. Odihna devine uneori un act contracultural.
4. Mediul organizațional – Sarcini repetitive, termene-limită strânse, lipsa de recunoaștere și autonomie. Gallup arată că lipsa sprijinului managerial e unul dintre principalii predictori ai burnoutului.
5. Mediul economic și politic – Instabilitatea, crizele și birocrația creează un fundal permanent de incertitudine și vigilență.
6. Mediul tehnologic și digital – Notificări continue, multitasking, comparații cu vieți cosmetizate pe rețele sociale. OMS (2024) avertizează că utilizarea problematică a social media este asociată cu scăderea bunăstării și cu tulburări de somn.

Burnout-ul nu vine doar din muncă, ci din întreg mediul

Punând cap la cap toate aceste straturi, devine clar de ce suntem atât de obosiți chiar și după un efort aparent mic. Creierul nostru nu doar „muncește”, ci navighează permanent un univers fragmentat și hiper stimulant.

A cere omului modern „să rămână mereu energic și concentrat” este nerealist. Mult mai sănătos este să ne recunoaștem limitele, să cultivăm rețele de sprijin și să normalizăm odihna ca parte firească a vieții, nu ca pe un lux.

Normalizarea odihnei nu este un capriciu, ci o formă de igienă mentală. Este singurul mod prin care putem transforma uzina de stimuli într-un spațiu unde nu doar supraviețuim, ci și creăm, iubim și ne bucurăm.

Invitație la Webinar: Burnout – Când munca își pierde sensul și tu îți pierzi energia

Dacă ai citit până aici și ți-ai zis de câteva ori „Parcă vorbește despre mine”, atunci poate că e momentul să te oprești un pic.

Nu o pauză de două zile pe Netflix și nici încă un city-break care te obosește și mai tare, ci o oprire reală.

Te invit la webinarul „Burnout – Când munca își pierde sensul și tu îți pierzi energia”, unde vom vorbi despre:

• cum recunoști semnele subtile ale burnout-ului,
• ce strategii simple îți pot regla sistemul nervos (nu, nu e doar respirație ghidată pe YouTube),
• și cum să-ți rescrii relația cu munca, fără să simți că îți trădezi ambiția sau că ești „leneș(ă)”.

Este un spațiu sigur, ghidat și uman.

Nu unul în care ți se cere să dai mai mult, ci unul unde poți, în sfârșit, să înțelegi ce te obosește și ce te ajută să-ți recapeți vitalitatea.

Cine este Mariana Cosenco, psihoterapeut și ghid al întâlnirii

Webinarul va fi susținut de Mariana Cosenco, psihoterapeut cu peste 15 ani de experiență în explorarea și alinarea sufletească.

După o carieră în mediul corporativ, și-a dedicat munca înțelegerii traumelor, stresului și burnout-ului. Crede că o viață împlinită nu este un dar, ci o construcție conștientă, iar misiunea ei este să creeze spații sigure în care oamenii își pot regăsi vitalitatea.