Burnoutul emoțional: când corpul urmează oboseala sufletului

drumul. Uneori se strecoară încet, ca o oboseală difuză pe care nu știm dacă să o punem pe seama corpului sau a sufletului. Îți spui că faci prea multe și totuși, rămâi cu senzația că nu faci destul. Parcă niciodată nu e de ajuns.

Poate din felul în care ne-am văzut mamele alergând pentru toată lumea, asemenea unor zeițe cu zece mâini. Poate din credințele moștenite că nu suntem niciodată suficient de bune. Sau poate din copilăria în care am învățat să ne străduim mereu să prindem din urmă. Indiferent de sursă, există un fir roșu care leagă oboseala prezentului de rănile trecutului. Iar burnoutul emoțional, atunci când este alimentat de traume vechi și nerezolvate, prinde rădăcini adânci și devine greu de ignorat.

Ce este burnoutul emoțional

Burnoutul nu seamănă cu oboseala de după o zi lungă. E altceva. E atunci când dimineața pare un munte imposibil de urcat și simplul gând de a începe ziua te apasă ca o povară. E atunci când un detaliu banal cum ar fi o replică, un e-mail sau o mică întârziere declanșează o reacție disproporționată, pentru că în tine nu mai există spațiu liber.

Spre deosebire de burnoutul profesional, care are legătură cu sarcini și responsabilități de serviciu, burnoutul emoțional apare adesea în viața personală, mai ales la femei. Presiunea de a fi mereu disponibile, de a purta grijă tuturor și de a nu lăsa nimic să se prăbușească ne consumă până la ultima picătură de energie.

Citește materialul integral în ediția de toamnă a revistei Psychologies, disponibilă la standurile de presă din toată țara.

Abonează-te la Psychologies și primește revista direct acasă — un ritual de lectură pentru minte și suflet.