Ce se întâmplă cu sănătatea ta mintală atunci când ești generos

18.407 acte de generozitate și 201.478 de donații s-au strâns până acum pe platforma de fundraising Galantom. În spatele celor optsprezece mii patru sute șapte acte de generozitate, unele mici, altele mari, stau oameni care au renunțat la cadourile aniversare sau la darul de nuntă, au alergat maratoane, au traversat oceane și au doborât recorduri mondiale pentru a strânge fonduri pentru cei mai puțini norocoși. Bani cu care s-au cumpărat incubatoare pentru nou născuți, s-au organizat tabere pentru copiii, s-au plantat copaci, s-a cumpărat mâncare pentru animalele abandonate, alimente pentru bătrânii singuri sau cărți pentru biblioteci rurale.

Dar ce anume îi îndeamnă pe acești oameni să fie generoși? Ce îi inspiră și ce-i împinge să devină altruiști? Puterea generozității nu se limitează doar la beneficiile pe care le aduce celor în nevoie, ci și la transformările profunde pe care le declanșează în interiorul nostru. Într-un interviu exclusiv, am discutat cu dr. Raluca Anton, psiholog și psihoterapeut, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când facem bine și cum generozitatea poate influența în mod pozitiv viața noastră.

Practicarea generozității influențează starea noastră de bine și reduce anxietatea

„Citeam în urmă cu niște ani un studiu […] care spunea că există un mix magic de neurotransmițători: endorfine, dopamină și oxitocina care se eliberează în doze suficient de mari în trei contexte din viață noastră: atunci când ne îndrăgostim, atunci când avem acea privire ochi în ochi cu copilul nou-născut și atunci când realizăm acte de filantropie fără să așteptăm ceva la schimb.”

Generozitatea vine cu sentimente pe care le întâlnim rar pe parcursul vieții noastre și, spre deosebire de multe alte comportamente și procese, generozitatea se poate replica la nesfârșit având un impact semnificativ asupra bunăstării noastre emoționale.

În plus, există studii care subliniază impactul generozității asupra anxietății, dar și asupra depresiei, iar diversele practici ale generozității sunt asociate în mod pozitiv cu cinci domenii ale stării de bine: a oferi bani, a face voluntariat, a fi generos din punct de vedere al relațiilor, a fi un prieten sau un vecin generos, dar și, foarte interesant, a valoriza importanță generozității că trăsătură care merită dezvoltată corelate cu un nivel raportat mai ridicat de fericire, stare de sănătate fizică, o mai mare semnificație și un mai puternic scop al vieții, niveluri mai scăzute de emoționalitate negativă și un mai mare interes asupra creșterii personale (Smith & Davidson, 2014). Din fericire, sunt mai multe forme de manifestare a generozității și mai multe tipuri de impact pe care acestea le pot avea asupra stării de bine. Lucru care oferă o plajă mai largă de opțiuni când vine vorba de antrenarea acestei trăsături sau a comportamentelor care derivă din ea.

„Oamenii, de fapt, cresc oferindu-se pe ei înșiși. având grijă de ceilalți, cei care oferă cu generozitate și nu cu obligativitate, ajung să își îmbunătățească calitatea vieții. Oferind celorlalți, ne oferim nouă înșine!”

Dar ce se întâmplă de fapt în creierul nostru?

Psihologul Raluca Anton spune că din perspectiva activității cerebrale sunt trei zone importante care se activează în contexte de generozitate:

• apar activări în circuite fundamentale ale creierului, în special în cele care țin de grijă parentală;
• apar activări din zona de recompensă. Prin simplul fapt că oferim celorlalți se activează zone ca cele care se activează atunci când mâncăm sau când întreținem relații sexuale. Pe scurt, simplul act de a oferi, produce plăcere;
• se activează o zona în creier care este implicată și în evaluarea valorii subiective a deciziilor noastre. Practic, este important să simțim că ceea ce decidem să facem este suficient de valoros pentru noi pentru a avea control asupra deciziilor noastre.

Din aceste date reiese cât de profundă este conexiunea pe care creierul o face atunci când oferim celorlalți și cât de important este să fim atenți la acest aspect al vieții noastre pentru a nu risca să pierdem toate aceste beneficii.

Cum putem să ne exersăm generozitatea?

Dr. Raluca Anton ne recomandă să începem prin a ne pune câteva întrebări personale:

• Ce înseamnă pentru mine generozitatea?
• În ce contexte ale vieții mele am simțit că sunt generos/ generoasă și care a fost impactul acestui comportament asupra mea?
• Ce știu despre contextul din care provin și actul de grijă față de ceilalți și, nu în ultimul rând, care este felul în care îmi acord mie însămi/ însumi comportamente de generozitate?

Apoi să ne îndreptăm spre ceilalți cu astfel de comportamente. Să faci ceva pentru cineva apropiat doar pentru că știi că îți place fără să îți ceară, să faci o mică surpriză, să întrebi pe cineva apropiat dacă are nevoie de sprijin, să ajuți pe cineva pe stradă, să spui mai des „sunt aici pentru tine”.

Un alt mod prin care putem să ne exersăm generozitatea este să căutăm conștient contexte de voluntariat care să fie pliate pe timpul și resursele noastre disponibile și să fim atenți la cum ne simțim după ce le facem.

În cazul copiilor, generozitatea nu se încurajează prin cuvinte, ci prin comportamente, dublate de povești și valori. Astfel putem să-i învățăm pe cei mici grija față de ceilalți, față de comunitatea din care facem parte, față de societatea în care ne petrecem viață.

În plus, generozitatea se poate exersa și pe platforma Galantom unde poți deveni în câțiva pași extrem de simpli cel mai iscusit fundraiser:

1. Intră pe site: https://galantom.ro/ și alege provocarea de fundraising potrivită pentru tine și cauza pe care vrei să o susții. Poți alege dintre proiectele organizațiilor care sunt deja pe platformă sau pot propune o organizație nouă.
2. Creează o pagină de donații completând câteva date: data nașterii, datele de contact, titlul paginii și suma pe care îți propui să o strângi. Poți personaliza pagina cu poza și un text cu motivația ta.

Răspândește vestea bună și încurajează-ți prietenii să fie alături de tine și să doneze pentru cauza pe care o susțin.