„Nu am chef azi, nu am chef aaazi, n-am chef de nimiiic...“ E refrenul care-ti suna-n cap imediat ce seful iti da o noua sarcina? Simti ca te-ai cam plafonat in ultimul timp? Ei bine, cu putina detasare, cu un dram de umor si cu niste schimbari minime in orarul tau, poti sa regasesti o noima in viata ta profesionala.
In fiecare dimineata, trag de mine sa ma dau jos din pat, sa-mi fac cafeaua si sa ma pregatesc pentru munca.
Nici nu incepe bine saptamana, ca ma apuc sa numar cate zile mai sunt pana in weekend.
Imi amintesc ca acum doi-trei ani nu eram asa de sictirita“, se plange Florina. Are 32 de ani si lucreaza de vreo 6 ani in domeniul bancar.
Nu, nu face chestii plicticoase, cum e munca la ghiseu sau alergatul prin oras dupa noi clienti, precizeaza ea.
Lucreaza in departamentul de strategie si marketing al unei banci importante si simte ca a invatat multe. Si chiar a avut sansa sa aiba si de la cine fura meseria!
Si totusi, parca ceva nu mai merge in ultimul timp. Nu mai e atat de incantata de ce face, desi, poate ca alti colegi ar invidia-o.
Si parca nu asta voia de la viata: un program pana noaptea, cand se intoarce stoarsa, ca nu-i mai arde de nimic...
Pe cand „bubuia“ economia
Prietena cea mai buna i-a spus Florinei sa incerce altceva, mai pe gustul ei. Se gandea sa-si faca o firma de consiliere pe proiecte europene.
Stie destul de bine cum functioneaza mecanismele de finantare si i-ar placea sa mai umble prin lume. Numai ca si ea, ca multi colegi, se cam teme de criza.
Banii europeni nu se mai dau asa de usor, riscul e mare si pana la urma, daca nu reuseste, va mai gasi un job la fel de bun? Da, cand „bubuia“ economia si consumul pe credit, si-ar fi gasit repede ceva de lucru in zona bancara.
Acum, fiecare tine cu dintii de postul sau si parca nimanui nu-i mai arde sa-si lase jobul. Si atunci cum poti, totusi, sa-ti regasesti cheful de munca intr-un loc care pare ca nu-ti mai ofera nicio provocare?
Cum sa scapi de diminetile in care nu-ti mai vine sa te scoli din pat, pentru ca te-ai plictisit de aceleasi rapoarte anoste, de aceiasi colegi fara haz?
Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia martie 2011