Alegerea care schimbă următorul deceniu
Marile decizii profesionale nu par decisive în momentul în care sunt luate. Profilul de liceu ales la 14 ani, facultatea decisă la majorat sau stabilitatea aparentă a unui loc de muncă după două decenii pot părea etape separate. În realitate, ele construiesc un parcurs coerent sau, dimpotrivă, o succesiune de corecții.
Datele arată că această construcție este fragilă. România are una dintre cele mai ridicate rate NEET din Uniunea Europeană: aproximativ 19,3% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare, adică aproape 1 din 5 se află în afara unui traseu profesional stabil. În paralel, numeroși absolvenți constată după finalizarea studiilor că specializarea aleasă nu are o corespondență reală în piața muncii. În acest context, tot mai mulți iau în calcul plecarea în străinătate, în principal din motive economice.
În practica mea, orientarea începe din gimnaziu, prin identificarea aptitudinilor și a intereselor emergente, astfel încât alegerea profilului de liceu să fie aliniată cu potențialul fiecărui copil. În liceu, analiza se extinde către opțiunile universitare, raportate atât la abilitățile conturate, cât și la dinamica pieței muncii. La maturitate, procesul revine sub forma unei recalibrări profesionale, atunci când experiența acumulată nu mai este susținută de mediul în care persoana activează.
Evaluarea vocațională este solicitată, de regulă, abia când apar blocaje sau nemulțumiri evidente. Ideal ar fi ca această clarificare să intervină mai devreme, pentru ca alegerile copiilor să fie construite pe aptitudini autentice și pe direcții viabile, nu corectate ulterior prin ani de incertitudine.
Pentru unii, soluția este o repoziționare în România. Pentru alții, apare o întrebare firească: există un sistem care valorizează competența într-un cadru mai stabil și mai predictibil?
Aici intervin oportunitățile europene.
Concursul AD5 Generalist, organizat anual și redeschis în acest an după o perioadă de pauză, oferă acces absolvenților de studii superioare, inclusiv studenților din ultimul an, la o carieră în instituțiile europene. În paralel, există proceduri pentru specialiști și experți cu experiență solidă, inclusiv pentru profesioniști maturi. Nu toate pozițiile presupun studii universitare: există roluri pentru persoane cu diplomă de bacalaureat și experiență relevantă într-un domeniu. Eligibilitatea este definită de competență și performanță, iar competența lingvistică este demonstrată direct în cadrul testelor de selecție, nu prin acumularea de diplome.
De aceea, intervenția trebuie să înceapă devreme. O evaluare vocațională corectă la 14 sau 17 ani poate preveni ani de rătăcire și alegeri făcute din inerție. O evaluare la 35 sau 50 de ani poate reda direcția atunci când parcursul profesional nu mai oferă sens sau perspectivă.
Abonează-te la Psychologies și primește revista direct acasă — un ritual de lectură pentru minte și suflet.
