CItesti acum
Ce efecte are supraprotectia parintilor

Ce efecte are supraprotectia parintilor

Revista Psychologies

Tendinta naturala este de a feri si proteja copilul de toate neplacerile. Dar nu intotdeauna ceea ce este in plus, este si benefic. Din acest motiv, supraprotectia este una dintre extreme. Iata care sunt efectele ei si cum le putem preveni.

 

Mesajele transmise copilului

Hiperprotectia, ca orice actiune care este exagerata, presupune nu ajutarea copilului, ci dimpotriva, infirmizarea lui. Chiar daca intentia este una pozitiva, rezultatul, in loc sa-i foloseasca copilului, il va handicapa.

Cand un copil vine pe lume, el se afla in totala grija a mamei sale. Intre mama si prunc se formeaza o legatura stransa, o simbioza care il va ajuta pe copil sa se dezvolte armonios atat din punct de vedere fizic cat si emotional.

In jurul varstei de 8-9 luni, copilul va incepe sa se diferentieze de mama, va incepe sa exploreze mediul inconjurator, sa incerce lucruri noi si sa devina, putin cate putin, independent.

Este o evolutie fireasca pe care orice copil o va traversa. Cu toate ca momentul este delicat pentru mama, ea trebuie sa-i ofere sansa de a porni cu incredere si sustinere din partea ei in acest proces de individualizare.

Mama trebuie sa-si ajute copilul  sa nu devina evitant, ci sa indrazneasca, sa incerce. Prin urmare, ai incredere in copil si da-i voie sa exploreze lumea inconjuratoare.

De-a lungul intregului proces de parenting, prin actiunile lor, parintii transmit copiilor niste mesaje. In cazul unei hiperprotejarii, pe langa mesajul iubirii si grijii, copiilor le vor fi transmise si temeile parintilor.

Ei vor asimila temerea legata de increderea in viata si in semeni, le va fi indusa anxietatea parintilor in ceea ce priveste lumea. Intreaba-te daca vrei ca cel mic sa traiasca cu frica de viata, de semeni, de lumea inconjuratoare.

Intr-o maniera indirecta, copilul supraprotejat va primi de la parintii sai urmatoarele mesaje: “Nu te descurci fara ajutorul meu; nu poti sa faci de unul singur; nu esti suficient de bun; n-ai sa reusesti.”

Copilul va percepe aceste mesaje transmise de catre parinti, le va interioriza si se va comporta in concordanta. Sa nu uitam ca mesajele parintilor sunt cele care pun bazele stimei de sine, prin urmare rolul acestora este foarte important.

 

Efecte asupra copilului

Un parinte hiperprotectiv va creste un copil dependent. Copilul hiperprotejat va fi temator. El nu va avea indrazneala de a incerca, va fi timid si anxios, evitant, inadaptabil. Si, cum bine stim, adaptabilitatea este una dintre cele mai importante trasaturi care asigura reusita in viata.

Copilul hiperprotejat este acel copil care nu are incredere in fortele proprii, va evita sa isi exprime parerea, va cauta deseori sa intalneasca privirea parintilor pentru a primi aprobarea actiunilor sale.

El va depinde de prezenta si sustinerea lor pentru a se putea descurca chiar si in situatii simple si se va feri din calea eventualelor esecuri.

Neindraznind sa greseasca, deci sa se angreneze in actiuni, isi va reduce si sansele la reusita. Un copil hiperprotejat va deveni un adult nesigur, evitant, care nu-si va asuma responsabilitati si va astepta ca nevoile lui sa fie satisfacute de altcineva.

 

Cum constientizam tendinta de supraprotectie

Un rol important il joaca autoanaliza. Este important sa ne evaluam realist. O modalitate eficienta a autoevaluarii o reprezinta raportarea la ceilalti, in cazul de fata, la felul in care se comporta ceilalti parinti cu copiii lor.

De asemenea, e necesar sa “asculti” mesajele pe care ti le transmite propriul copil. El stie care ii sunt nevoile. Este important sa iti cunosti copilul, sa-i identifici atat partile bune cat si pe cele mai putin bune, punctele forte cat si pe cele care ar trebui evitate.

Invata sa diferentiezi intre tendinta copilului de a fi prea indraznet (riscuri care-i depasesc competentele) si tendinta de a se exprima independent, nevoia de a avea putin “spatiu”, de a explora si reusi.

Un alt instrument la indemana il reprezinta lectura. Citind, cerand sfatul specialistilor si nu in ultimul rand ascultandu-ti instinctul, vei gasi metode de a-ti ajusta comportamentul.

 

Cum corectam supraprotectia

Acesta nu este un lucru simplu de facut si presupune mult curaj. Este greu tocmai pentru ca intentia este una pozitiva.

Citeste si

Nu pierde din vedere ca nu poti trai viata in locul copiilor si nu-i poti feri de toate pericolele. Copiii au dreptul de a incerca, chiar cu pretul unor esecuri.

Cel mai realist mod in care putem evita tendinta de superprotejare este sa-i privim pe copii cu respect, sa le acordam credit, sa-i ajutam sa-si evalueze corect fortele, sa-i ajutam sa vorbeasca despre emotiile lor si, neaparat, sa-i incurajam permanent.

De asemenea, este indicat sa-i responsabilizam de la varste fragede. Copiii pot, si chiar este de dorit, sa primeasca sarcini raportate varstei lor. In felul acesta, copilului ii va fi hranita nevoia de semnificatie, el se va simti util si capabil.

Cunoscand sentimentul de mandrie fata de propria persoana, el va adauga inca o mica piesa la puzzle-ul cladirii stimei de sine. In plus, va primi de la parintii sai, pe cale indirecta, mesajul ca este capabil si valorizat, ca parintii lui au incredere in puterile sale si ca il sustin sa-si urmeze propria cale.

Copilului i se va transmite astfel cel mai important dintre mesaje, si anume ca a fost adus pe lume pentru ca viata merita traita frumos, cu indrazneala, ca lumea este un loc primitor si oamenii sunt de incredere. Aceste convingeri sunt esentiale pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor.

 

De Daria Martin, psiholog

Clinica anestezie si terapie intensiva, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta din Timisoara

Tel: 0721.409.768

Foto: 123rf.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top