Now Reading
Adolescentii si tentatia drogului

Adolescentii si tentatia drogului

Revista Psychologies

Admite ca fumeaza

Este deja un lucru bun. Mai ramane de evaluat consumul exact: cand, de cand, cat? Daca recunoaste ca fumeaza ocazional, sambata seara cu prietenii sau cu ocazia unei petreceri, spune-i ca acest lucru nu iti place deloc, ca ai prefera sa se opreasca sau macar sa ramana la stadiul acela, si ca nu vei accepta niciodata sa fumeze acasa. Fa apel la incredere, la simtul responsabilitatii.

Dar aceasta forma de toleranta este in totalitate exclusa daca adolescentul are mai putin de 15 ani. Toate consumurile psihoactive (alcool, tutun, canabis) sunt nocive in mod special la aceasta varsta, sistemul nervos central fiind inca in plina dezvoltare.

Daca recunoaste ca se intampla sa fumeze singur seara pentru a adormi sau pentru ca tigara il face sa se simta mai bine, ori ca fumeaza aproape zilnic, propune-i sa stabilieasca o intalnire cu un medic: „Nu este normal sa ai nevoie de ceva pentru a te simti bine atunci cand esti singur“.

Este firesc sa te ingrijorezi atunci cand un adolescent cauta sa isi anestezieze propriile ganduri. La anumite doze, canabisul nu mai este recreativ, ci autoterapeutic, adica folosit ca antidepresiv si/sau anxiolitic.

Parintii trebuie sa gaseasca un medic competent. Nu un centru de dezintoxicare, ci mai degraba un psihiatru specialist in probleme de adolescenta, un pediatru sau un generalist care sa fie informat in legatura cu drogurile.

Recursul la un psiholog specialist este, evident, posibil, si cateodata este necesar sa luam in calcul si un tratament antidepresiv (pe care doar un medic il poate prescrie). Obiectivul este de a responsabiliza adolescentul in legatura cu sanatatea sa psihica si fizica.

Te provoaca

Daca isi aprinde joint-ul chiar sub nasul tau ori il lasa prin casa, in scrumiere, reactioneaza! Face totul doar pentru a te provoca si orice provocare este un strigat de ajutor. Nu trebuie nici sa te retragi, prefacandu-te ca nu ai vazut nimic, dar nici sa pleci capul.

Spune raspicat: „Am gasit tigara pe care ai lasat-o aiurea. Ma ingrijoreaza, hai sa discutam!“. Daca intr-adevar cauta confruntarea, o a treia persoana, un psiholog, de exemplu, poate interveni. Atunci cand relatia cu adolescentul este una de conflict, terapia de familie reprezinta adesea o solutie buna.

Fixeaza limitele

Inainte de 15-16 ani, canabisul este o amenintare veritabila pentru sanatatea adolescentilor, deci interdictia trebuie sa fie formala. Fara a decreta un „iti interzic“ clar, mai bine spune: „Nu vrem sa fumezi, este inca prea tanar creierul tau, este in plina crestere si risti sa ii provoci mari daune“.

Un tanar care are incredere in parintii sai, care le simte autoritatea, indreptatita de dorinta de a-i proteja, va fi receptiv la acest mesaj. Totusi, cateodata trebuie sa il ajuti indepartandu-l de anumite cercuri pe care le frecventeaza, in care consumul de droguri usoare este un obicei sau o obligatie de a face parte din „gasca“.

Orice varsta ar avea copilul, un parinte nu trebuie sa permita un comportament anume, sub pretextul ca nu stie cum sa i-l interzica. In general, nu „permitem“ copilului sa fumeze, sa bea, sau sa se puna in pericol. Recunoaste fazele, nu ajuta la nimic sa le negi, dar impartaseste-i neplacerea si fixeaza anumite limite.

Apoi, intrucat ai interzis orice fel de „fumat“ acasa, fa astfel incat sa ii faca placere sa petreaca timpul in caminul familial. Spune-i sa isi cheme prietenii in vizita, lasa-le spatiu pentru a asculta muzica, a discuta tot felul de subiecte, propune-i sa se implice in practicarea unui sport pe care l-a iubit mereu. Nu ii reduce banii de buzunar, dar regandeste suma in functie de necesitatile lui reale.

Ce spun oamenii de stiinta


Dependenta.
Riscul de dependenta (in sensul de „nevoie irezistibila“) este mai putin important in cazul canabisului decat in cazul tigarii. Aceasta dependenta este mai mult psihica decat fizica (nu exista sindromul de sevraj).

Toxicitatea. Continutul de THC (tetrahidrocanabinol, principiu activ) al canabisului este din ce in ce mai crescut.

Riscurile.
Probleme de concentrare, de memorie, de socializare. Folosirea regulata poate provoca un „sindrom amotivational“. Este de temut marirea dozelor de canabis. In doze puternice, canabisul creeaza tulburari de anxietate majore care sunt ameliorate… prin luarea de canabis. In caz de supradoza, nu se moare.

Efectele pe termen lung. Efectele pe termen lung ale THC-ului asupra creierului in plina dezvoltare sunt inca putin cunoscute. De aceea, psihiatrii se intreaba asupra efectului declansator pe care canabisul ar putea sa il aiba in cazul schizofreniei latente sau acceselor delirante.

Trecerea la drogurile dure.
Dupa ultimele studii, doar 5% dintre fumatorii de canabis trec la drogurile puternice (heroina, cocaina). Intre drogurile usoare si cele mai tari nu a fost stabilita nicio legatura de cauzalitate.
 

Editare Andreea Radulescu
 

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top