Now Reading
Leader in Progress

Leader in Progress

Revista Psychologies
Leadership in Progress

Dania Șelaru, Doina Binig și Irina Vijoli, au fondat Digiquery alegând să rămână în țară și să contribuie la creșterea și dezvoltarea mediului antreprenorial.

Cum au influențat conceptele de psihologie și- neurostiințe abordarea ta managerială în construirea acestui program?

Irina Vijoli: Toate acestea au venit dintr-un parcurs propriu de învățare, presărat cu câteva momente de aha și lămurirea post  factum a unor situații mai dificile cu care m-am confruntat în carieră. Am avut norocul să parcurg câteva programe excelente de formare managerială, dar cum accentul a fost mereu pus pe informația de business am simțit că mai lipsește ceva – exact informațiile de psihologie și neuroștiință.

Acestea au rolul major de a explica de ce-ul din spatele unor reacții și comportamente – fie că suntem membri ai unei echipe, sau manageri, leaderi.

Aplicațiile practice din psihologie și neuroștințe sunt multiple pentru antreprenori și manageri – de la adoptarea stilului de leadership potrivit fiecărei situații la alcătuirea unor echipe autonome, motivate, echilibrate și capabile să livreze rezultate sau crearea unei mentalități de creștere în organizații, toate traduse în final prin obiective de business atinse mai ușor.

Cum percepeți schimbările aduse de digitalizare în contextul antreprenoriatului? Cum poate programul vostru ajuta antreprenorii să facă față acestor provocări?

Irina Vijoli: Pe de-o parte sunt schimbările legate de exterior – deschiderea către multiple piețe, oportunitate care vine la pachet și cu provocarea creșterii competiției și tehnologiile noi care pot disrupe cu ușurință modele de business. Pe de alta cele interne, oamenii lucrează de multe ori din locuri diferite și sunt supuși unui val constant de schimbări. Programul nostru ajută antreprenorii să formeze și să mențină echipe sudate, motivate și mai ales echipate cu instrumentele necesare pentru a face față schimbărilor în timp ce livrează rezultate. Leadership in ProgressConține toate cele trei seturi de competențe necesare: business (noțiuni de strategie, vânzare, financiar, lucru cu oameni etc), autocunoaștere (stil de leadership, mentalitate de creștere, curaj, time management) și lucru cu alții (cum iau decizii, negociere, delegare, comunicare, conducere de ședințe eficiente). Faptul că ne vedem o dată pe lună ajută la creșterea coeziunii echipelor cu care lucrăm iar asistența oferită în mentoring are la bază experiența noastră de business cumulată de peste 70 de ani, putem susține și propune soluții eficiente când este nevoie și facilităm aprofundarea elementelor de la workshop-uri, așa încât participanții să le poată aplica în practica de zi cu zi.

Cum abordați în program aspectele legate de leadership și dezvoltarea părții emoționale a liderilor? Cum contribuie aceste aspecte la construirea unui brand personal solid?

Doina Binig: Noi subliniem faptul că leadershipul nu este un concept static, iar abilitățile legate de partea emoțională, ca și celelalte atribute care definesc un leader bun, pot fi dezvoltate și îmbunătățite în timp prin învățare continuă, auto-reflecție, experiențe practice și antrenament. Iar în cursul acestui proces de dezvoltare este bine să ai alături de tine și un partener de încredere. Leadership in ProgressUnul dintre obiectivele demersului nostru pentru participanții în cadrul programului este de cunoaștere, înțelegere și reglare a emoțiilor proprii dar și de recunoaștere a emoțiilor celorlalți, de optimizare a conexiunilor sociale în cadrul echipelor.Observăm că în contexte mai grele sau nefavorabile nu toată lumea acționează sau reacționează la fel iar acest lucru are mai degrabă legătură cu „lumea interioară” a fiecăruia decât cu evenimentul în sine. Lecțiile învățate din experiențele anterioare, credințele și convingerile fiecăruia, gândurile și emoțiile care apar pot ajunge să dicteze decizia pe care o luăm. Un aspect important în cadrul programului este conștientizarea legăturii strânse între cei piloni, cognitiv, emoțional și comportamental.

  • Pilonul cognitiv: abilitățile raționale valorifică capacitățile umane de analiză, raționament și judecată. Acestea ne ajută să navigăm în complexitate, să gândim sistemic și să derivăm și să implementăm strategii din obiective pentru un viitor mai bun.
  • Pilonul Emoțional: abilitățile emoționale valorifică capacitățile umane legate de sentimente și emoții, de conectarea cu sine, cu ceilalți si cu societatea in care trăim . Acestea ne ajută să construim și să menținem relații durabile, care sunt la fel de semnificative pentru bunăstarea personală precum si pentru a celorlalți iar la nivel profesional- coeziune în cadrul echipei.
  • Pilonul Comportamental: Acțiunea; trecem de la stadiul de observatori la cel de actori prin asumarea autonomiei, a responsabilității asupra rezultatelor noastre și de a acționa in acord cu valorile noastre. Acest lucru este valabil și la nivelul echipei; pentru a avea impact pozitiv, acțiunea nu poate fi doar individuala ci si colectiva;

Doar un lider care a integrat în procesul personal de dezvoltare abilități din pilonul emoțional va facilita construcția unui mediul de lucru care să susțină motivația intrinsecă la nivelul echipelor.

Ce înseamnă pentru tine curajul în leadership? Cum încurajează acest curs dezvoltarea curajului în a conduce și a urma?

Doina Binig: Am lucrat în diverse companii de-a lungul timpului, multinaționale cu culturi diferite, ca cea americană sau franceză, am lucrat în firme în care statul român era acționar, dar am lucrat și în start-up-uri de tehnologie sau companii antreprenoriale care aveau capital 100% românesc. Am observat foarte mari diferențe între culturile acestor firme și un element comun este acela că în firmele românești se aplică un model de leadership mai directiv, în care deciziile se iau de către acționari sau managerii de top, iar în rândul middle-manager-ilor și al angajaților există un apetit redus pentru asumarea de responsabilitate și luarea de decizii. Spre deosebire de acestea, în firmele multinaționale, decizia este mult mai distribuită la toate nivele de management și de execuție. Am încercat să înțelegem de ce se întâmplă acest lucru și am ajuns la cartea profesorului Daniel David, rector al universității de Psihologie din Cluj. Am învățat din studiile prezentate, că prin comparație cu alte popoare, românii nu excelează la autonomie, că nu se simt foarte împuterniciți și nici încrezători în ei înșiși și în ceilalți. Toate trăsăturile pe care noi le-am dezvoltat au legătură au istoria noastră zbuciumată căreia i-am putut face față dezvoltând reflexe de supraviețuire. Dar și astăzi, la baza comportamentelor noastre stă de cele mai multe ori frica. Aceste comportamente ne-au fost utile timp de secole, dar care nu ne mai ajută astăzi să facem față unui mediu în continuă schimbare, care de multe ori aduce și oportunități pentru a performa și a prospera.

Avem nevoie de lideri curajoși care să vadă oportunități, acolo unde alții văd riscuri, care să aibă ambiția să fructifice aceste oportunități și pentru cei din jur, și care să poate îi poată mobiliza și încuraja pe aceștia din urmă pentru atingerea un scop comun.

Irina Vijoli:  Pentru mine înseamnă a lua decizii dificile, asumarea de riscuri și a responsabilității pentru rezultate. De exemplu decizia de nu ceda presiunii și a opri lansarea unui produs pe o piață externă foarte competitivă sacrificând cifra de vânzări pe termen scurt, audit tehnic, identificarea și rezolvarea problemelor, refacere de funcționalități, menținerea moralului echipei într-o vreme în care puteau fi cu ușurință recrutați de competiție, negocierea cu partenerii externi și stabilirea unei noi date de lansare, trei luni mai târziu, din fericire cu succes.

Dania Șelaru: Credem că oferim un curs unic în România, intitulat Curajul de conduce și de a urma. În primul rând, este important să înțelegem faptul ca nivelul de curaj pe care îl avem nu este un dat, ci îl putem crește, la orice vârstă și poate în orice context. Este un curs care oferă informații valoroase despre cum funcționează creierul nostru și cum îl putem modela pentru a deveni mai curajoși, dar care vine și cu sfaturi practice despre cum pot gestiona mai curajos relațiile cu superiorii în firma în care lucrez. Într-una dintre firmele americane în care am lucrat, această abilitate se numește „managing upward”, ceea ce pentru mulți dintre noi pare contraintuitiv, pentru că ne așteptăm ca managementul să se facă doar de sus în jos. Dar nu este deloc așa, firmele performanțe își încurajează angajații să-și exercite curajul zi de zi și încercăm în acest curs să diseminăm și noi aceste bune practici.Leadership in Progress

Pentru mine, curajul înseamnă să iau decizii riscante. Riscant înseamnă că rezultatul pe care mi-l doresc este puțin probabil, și totuși continui cu acțiunea pe care mi-am propus-o cu convingerea că voi avea resursele intelectuale și emoționale de a gestiona rezultatul acțiunii mele, indiferent care va fi acela.

Cum s-a reflectat pasiunea pentru călărie în dezvoltarea ta personală și în abordarea programului? Cum încurajați abordarea unică a pasiunilor personale în leadership?

Dania Șelaru: Am învățat să călăresc la vârsta de 45 de ani, iar acest fapt m-a convins definitiv că dacă ne dorim și punem efortul necesar, putem învăța orice și la orice vârstă. Pe de altă parte, am învățat să călăresc cu foarte multă frică, la început au fost rare momentele când mă simțeam în confort. Dar am insistat, și cu cât învățam mai mult, cu atât mi-a fost mai puțin frică. La fel se întâmplă și în management, ca manager la început de drum îți este foarte greu și ai multe anxietăți. Dar pe măsură ce înveți ce înseamnă să conduci afaceri și oameni, devii mai competent, mai curajos și mai încrezător. Acesta e drumul pe care ne propunem să îi ducem pe cei care participă la programul nostru, Leader in Progress.

Ideal ar fi ca un om care îi conduce pe alții să fie atât un manager eficient, cât și un lider inspirațional. Cred că îi inspirăm pe ceilalți doar când iubim ceea ce facem, iar ceea ce ne pasioneză este integrat cu munca noastră. Nu mai cred demult în conceptul de work-life balance, nu ar trebui să existe o graniță clară între muncă și viața persoanală, ci ar fi minunat să exersăm work-life integration, cu precădere când suntem în poziția de a îi conduce și inspira pe alții.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top