Te sperie concursurile EPSO? S-ar putea să te gândești la un model care nu mai există
De la Assessment Centre la testarea online: cât de mult s-au schimbat concursurile pentru instituțiile europene și ce înseamnă asta pentru candidații de astăzi.
De aproape 20 de ani, de când România a aderat la Uniunea Europeană, românii au posibilitatea să urmeze o carieră în administrația europeană. Nu vorbim despre funcții politice, despre europarlamentari sau despre posturi obținute prin numiri politice, ci despre locuri de muncă pentru absolvenți de facultate sau specialiști cu experiență, inclusiv cu studii medii.
Uniunea Europeană are 79 de instituții, organisme și agenții, în care lucrează zeci de mii de oameni. Bruxelles și Luxemburg sunt principalele centre de activitate, dar există posturi și în alte orașe europene, precum Strasbourg, Frankfurt, Paris, Roma sau București. Domeniile sunt dintre cele mai variate: administrație, economie, drept, resurse umane, comunicare, IT, cercetare, mediu sau sănătate.
Una dintre principalele căi de a deveni funcționar european titular (contract nedeterminat) este promovarea unui concurs organizat de EPSO – Oficiul European pentru Selecția Personalului, care face parte din Comisia Europeană. Concursurile sunt deschise cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv românilor. Cei care le promovează sunt înscriși pe o listă de rezervă, de pe care instituțiile pot recruta ulterior, în funcție de posturile disponibile.
Și totuși, această posibilitate profesională rămâne puțin cunoscută în România. Mulți asociază instituțiile europene exclusiv cu politica. Alții au auzit despre concursurile EPSO, dar le consideră atât de dificile încât renunță înainte să încerce.
Dacă te numeri printre cei din urmă, merită să știi că sistemul de selecție s-a schimbat profund în ultimii ani. Concursurile despre care poate ai citit sau ai auzit acum cinci ori zece ani nu mai arată la fel.
Când concursul EPSO însemna mai mult decât un examen
Am lucrat timp de șase ani la Bruxelles, în cadrul EPSO, într-o perioadă în care selecția pentru posturile de funcționari europeni presupunea un proces de evaluare mult mai complex decât cel de astăzi.
Candidații începeau, de regulă, cu teste de raționament verbal, numeric și abstract, susținute în centre de examinare. Cei care obțineau rezultatele necesare ajungeau apoi la Assessment Centre, o etapă în care trebuiau să își demonstreze competențele în situații asemănătoare celor întâlnite la locul de muncă.
În funcție de concurs, participau la exerciții de grup, prezentări orale, interviuri sau studii de caz. Evaluatorii urmăreau cum analizează informațiile, cum își organizează activitatea, cum comunică și colaborează cu ceilalți sau cum gestionează situațiile dificile. Probele se desfășurau în a doua limbă aleasă de candidat, diferită de limba maternă, iar timpul limitat făcea evaluarea și mai solicitantă.
În cei șase ani petrecuți la EPSO, am fost implicată în activități legate de sute de concursuri, inclusiv în ultimele patru concursuri AD5 Generalist. Am pregătit membri ai comisiilor de concurs și evaluatori ai probelor scrise, am monitorizat rezultatele candidaților din Assessment Centre și am oferit recomandări privind evaluarea performanței și acordarea notelor.
Această experiență mi-a confirmat cât de mare poate fi diferența dintre a avea o competență și a reuși să o demonstrezi într-un examen. Un profesionist cu experiență putea întâmpina dificultăți într-un exercițiu de grup sau într-un interviu, nu pentru că îi lipseau abilitățile, ci pentru că nu era obișnuit să le pună în valoare în condițiile impuse de concurs.
Transformarea acestui model a început în 2020, odată cu pandemia. EPSO a renunțat la organizarea tradițională a Assessment Centre-ului și a trecut treptat la evaluarea online. Reforma din 2023 a dus schimbarea mai departe, modificând structura concursurilor și modul în care sunt evaluate competențele generale.
Ce s-a schimbat și de ce contează pentru candidați
Cea mai vizibilă schimbare este dispariția Assessment Centre-ului din concursurile EPSO. Exercițiile de grup, prezentările orale și interviurile nu mai fac parte din noul model de selecție.
În prezent, concursurile se bazează pe teste online și probe scrise. În funcție de profilul postului, candidații pot susține teste de raționament verbal, numeric și abstract, teste-grilă de specialitate sau despre Uniunea Europeană și o probă de comunicare scrisă. Unele concursuri includ și evaluarea competențelor digitale. Probele și condițiile de promovare sunt precizate în anunțul fiecărui concurs.
O schimbare importantă, mai ales pentru candidații români, privește limbile în care pot susține concursul. În vechiul model, candidații puteau alege româna ca limbă 1, la nivel C1, dar limba 2, la nivel B2, trebuia să fie, de regulă, engleza, franceza sau germana, principalele limbi de lucru ale instituțiilor europene. Excepția o reprezentau concursurile AD5 Generalist, în care se putea opta și pentru italiană sau spaniolă.
Astăzi, această restricție a dispărut. Un candidat care alege româna ca limbă 1 poate opta, ca limbă 2, pentru oricare dintre celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, pe care trebuie să o cunoască la nivel B2. Poate fi maghiara, italiana, spaniola sau o altă limbă oficială. Nu mai este obligatoriu să cunoască engleza, franceza sau germana pentru a participa la concurs.
Asta nu înseamnă că limbile de lucru nu mai contează. Ele sunt limbile folosite în activitatea zilnică a instituțiilor europene, în special engleza și franceza, iar uneori și germana, în funcție de instituție și de post. După promovarea concursului, în etapa recrutării de pe lista de rezervă, candidatul trebuie să se aștepte la două interviuri în limba de lucru cerută de instituția care dorește să îl angajeze.
Există însă un avantaj: un concurs EPSO durează, în general, între șase și nouă luni, uneori chiar mai mult, în cazul concursurilor AD5. Candidații pot folosi acest interval pentru a-și îmbunătăți cunoștințele unei limbi de lucru, în paralel cu pregătirea pentru concurs. Nu este nevoie să amâne înscrierea până când se simt pregătiți pentru un viitor interviu de angajare.
S-a schimbat și cadrul de competențe generale. EPSO folosește acum opt competențe definite diferit față de vechiul model, printre care se regăsesc gândirea critică și creativă, adaptarea la schimbare și gestionarea informațiilor în mediul digital. În concurs, dintre competențele generale, este evaluată comunicarea scrisă. Ulterior, instituțiile care recrutează organizează interviuri, în care combină întrebările despre competențele generale cu cele despre experiența și cunoștințele profesionale ale candidatului.
Un alt aspect util este că EPSO publică acum criteriile detaliate de evaluare a probei scrise, inclusiv ancorele comportamentale: descrieri concrete ale comportamentelor observabile pe baza cărora evaluatorii apreciază și notează performanța candidaților. Astfel, cei care se pregătesc pot înțelege mai bine ce se așteaptă de la ei și cum va fi evaluat ceea ce scriu.
Competențele pe care instituțiile europene le caută nu au dispărut. S-a schimbat cine le evaluează, când le evaluează și prin ce metode.
Un concurs mai simplu înseamnă și șanse mai mari de reușită?
Noul model este, fără îndoială, mai simplu ca structură. Candidații au mai puține tipuri de probe pentru care trebuie să se pregătească și nu mai trec prin evaluările orale din vechiul Assessment Centre. Dar un concurs mai simplu nu este neapărat și unul mai ușor de promovat. Concurența rămâne ridicată, iar rezultatele la fiecare probă contează.
Există totuși o diferență importantă față de multe concursuri pentru posturi publice din România, unde pregătirea presupune adesea parcurgerea unei bibliografii obligatorii, cu numeroase cărți și acte normative. Concursurile EPSO nu funcționează după acest model.
Testele de raționament nu verifică volumul de informații memorate, ci felul în care candidatul înțelege un text, interpretează date sau identifică relații logice. Proba scrisă urmărește capacitatea de a selecta informațiile relevante, de a le organiza și de a le comunica limpede. Există, desigur, și teste care verifică explicit cunoștințe, cum sunt cele de specialitate sau despre Uniunea Europeană, dar acestea nu transformă întregul concurs într-un examen de memorare.
De aceea, pregătirea pentru EPSO cere o abordare diferită. Un candidat poate înțelege foarte bine informațiile prezentate într-un test, dar să lucreze prea lent. Altul poate rezolva rapid exercițiile, însă să piardă puncte din neatenție. Iar cineva care redactează zilnic documente profesionale poate descoperi că o probă scrisă, cu cerințe precise și timp limitat, îi pune dificultăți neașteptate.
Din experiența mea de psiholog, aceste diferențe contează. Pregătirea devine mai eficientă atunci când candidatul își cunoaște punctele forte, înțelege unde pierde puncte și își adaptează exercițiul la propriile nevoi. A rezolva cât mai multe teste nu este întotdeauna același lucru cu a progresa.
Merită reținut și faptul că promovarea concursului și înscrierea pe lista de rezervă nu garantează angajarea. Urmează etapa în care instituțiile europene își aleg viitorii colegi dintre candidații disponibili. Tocmai de aceea, pregătirea pentru o carieră europeană nu se încheie odată cu ultimul test EPSO.
Pentru cei care au renunțat cândva la ideea unei cariere europene, schimbările din ultimii ani sunt un motiv bun să reanalizeze această posibilitate. Nu pentru că succesul ar fi devenit ușor sau garantat, ci pentru că unele dintre dificultățile care îi descurajau aparțineau unui sistem care nu mai există.
Poate că nu concursul EPSO este atât de complicat pe cât îți imaginezi. Poate că imaginea pe care o ai despre el a rămas în urmă cu câțiva ani.
Iar înainte să hotărăști că nu este pentru tine, merită să afli cum arată astăzi, ce oportunități ți se potrivesc și cum te poți pregăti pentru ele.
Dacă îți dorești o carieră în instituțiile europene, te invit să descoperi programul meu de consiliere în carieră europeană, în care explorăm oportunitățile disponibile, etapele candidaturii și procesul de selecție. Pentru consiliere individuală și pregătire pentru concursurile EPSO, găsești mai multe informații pe www.consiliereue.ro sau mă poți contacta direct la 0736 767 139.
Dr. Laura-Simona Negoiță este fost expert EPSO la Comisia Europeană, Bruxelles, și consilier în carieră europeană. Psiholog și supervizor, este atestată în cinci specialități: psihologia muncii și organizațională, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psihologie clinică, psihologie aplicată în servicii și psihoterapie scurtă strategică. Timp de peste 20 de ani a activat ca ofițer psiholog în cadrul MAI, acumulând o experiență solidă în evaluarea și selecția psihologică. În prezent, valorifică această expertiză în pregătirea candidaților pentru evaluarea psihologică necesară admiterii sau încadrării la Academia de Poliție, Academia Tehnică Militară, MAI, SRI, SPP, STS, SIE și Administrația Națională a Penitenciarelor. Oferă evaluări și avize psihologice, psihoterapie, consiliere vocațională și în carieră, precum și consiliere pentru carieră europeană. De asemenea, furnizează servicii de specialitate pentru companii și organizații. Lucrează cu adulți, copii și adolescenți, iar serviciile sunt disponibile online, atât pentru persoane din România, cât și din străinătate.





