Publicul care nu dă like

Ani de zile ne-am întrebat ce cred ceilalți despre noi. Acum avem o întrebare nouă, puțin mai ciudată: ce spune un AI despre noi atunci când cineva îl întreabă. Și ce facem dacă nu spune nimic.

Există un public nou care decide dacă ești relevant. Nu citește presa în pauza de cafea. Nu dă follow. Nu lasă like-uri, nu comentează, nu se supără dacă nu îi răspunzi la mesaj. Și totuși, tot mai des, el e cel care le spune altora cine ești.

Acum câteva săptămâni am stat la masă cu o prietenă care face PR de 12 ani. Își știe meseria pe dinafară. Așa cum o știu și eu. Știe să construiască o relație cu un jurnalist, știe să scrie un comunicat care chiar ajunge undeva, știe să gestioneze o criză fără să se ducă la baie să plângă (nu că n-aș fi făcut-o și eu, dar asta e altă poveste).

La un moment dat, între două înghițituri de cafea, mi-a spus: „Laura, simt că am pierdut ceva. Fac totul corect și totuși parcă e mai puțin. Ca și cum pedalez și bicicleta merge tot mai încet.”

N-am încercat s-o liniștesc. I-am cerut un singur lucru: „Caută-te pe Chat GPT. Acum, de pe telefon.”

S-a uitat la ecran vreo 30 de secunde. Apoi a ridicat privirea și a spus, foarte calm: „Nu exist.”

Un diagnostic, nu o dramă

Am auzit fraza asta de mai multe ori de atunci, de la oameni foarte diferiți. Antreprenori, terapeuți, avocați, artiști, profesori. Oameni care au muncit ani la rând ca să fie cunoscuți și recunoscuți în domeniul lor. Reacția e aproape mereu aceeași: întâi un mic râs nervos, apoi o tăcere care spune mai mult decât orice explicație. Oameni pe care îi găsești pe google, de altfel.

E firesc să ne atingă. Ne-am construit o bună parte din identitatea profesională pe ideea că, dacă faci lucrurile bine, se vede. Că munca vorbește pentru tine. Doar că munca ta vorbește acum și printr-un intermediar nou, care are propriile reguli de ascultare.

Reputația a fost întotdeauna ceea ce spun alții despre tine când nu ești în cameră. Camera s-a mărit. Acum, la masă, stă și un model de inteligență artificială.

Ce se întâmplă, de fapt?

În fiecare zi, de câteva ori pe zi, oameni care ar putea avea nevoie de tine (clienți, jurnaliști, parteneri, angajatori) deschid ChatGPT sau Claude și pun o întrebare. „Cine e un consultant de cuplu bun în România?” „Ce psiholog îmi recomanzi pentru un copilul meu?” „Cum aleg un terapeut pentru burnout în Cluj?”

AI-ul răspunde. Direct. Fără pagina 2, fără „vezi și alte rezultate”. Un răspuns, câteva surse, gata.

Dacă nu ești în răspunsul acela, pentru omul care a întrebat nu exiști. Simplu, puțin incomod și complet real.

„Dar eu am apariții în presă”

Asta e întrebarea pe care o primesc cel mai des. Am interviuri, am un LinkedIn activ, am site. De ce nu apar?

Pentru că a apărea undeva și a fi citat de un model AI sunt două lucruri diferite. AI-ul nu citește ca un om. Nu se lasă purtat de o frază frumoasă și nu reține un nume pentru că i-a plăcut fotografia. Extrage, evaluează, atribuie. Caută afirmații clare, legate de persoane reale, în surse pe care le consideră credibile. Un comunicat elegant, plin de limbaj corporatist și fără niciun citat direct, e pentru el aproape invizibil.

Îmi place să spun asta cât mai simplu: a fi menționat nu înseamnă a fi ales.

Un strat nou, nu o meserie nouă

Disciplina care se ocupă de asta are un nume: AEO, Answer Engine Optimization. Sună tehnic și probabil de aceea mulți o trimit direct la cei care se ocupă de site-uri și fac SEO ( care e altă poveste). Cred că e o greșeală. AI-ul citează surse pe care le consideră credibile, iar credibilitatea nu se scrie în cod. Se construiește din ce spun alții despre tine (în presă, în interviuri, în articole de specialitate) și din consecvența cu care te prezinți peste tot. Tehnicul aranjează vitrina. PR-ul te bagă în conversație.

Concret, asta schimbă câteva lucruri pe care le faci deja. Felul în care scrii un comunicat. Felul în care arată bio-ul tău de pe LinkedIn. Un interviu în presa de specialitate valorează dublu dacă e construit bine: o dată pentru cititorul care îl parcurge azi, o dată pentru modelul AI care îl va prelua și din care va extrage, peste câteva luni, o frază despre tine.

Vestea bună e că nu o iei de la zero. Nu înlocuiești nimic din ce știi, adaugi un strat. Există o formulă pentru conținut pe care AI-ul îl poate cita corect. Există un audit de vreo 20 de minute care îți arată unde ești acum. Și există un sistem, nu o acțiune izolată, care merge în paralel cu tot ce faci deja.

Încearcă acum

Închei cu aceeași provocare pe care i-am dat-o clientei mele. Deschide Claude sau ChatGPT și întreabă despre tine sau despre domeniul tău, așa cum ar întreba un om care te caută fără să te cunoască. Uită-te ce găsești. Și, mai ales, la ce nu găsești.

Dacă răspunsul e subțire, nu e o sentință. E un punct de plecare, iar punctele de plecare au avantajul că se pot muta.

Publicul care nu dă like-uri a început deja să ia decizii. Rămâne doar întrebarea dacă te ia și pe tine în calcul.

Pentru cine vrea să meargă mai departe

Pe 21 octombrie 2026, între 18:00 și 20:30, țin online prima ediție a workshopului „AI-ul vorbește despre tine. Dar cine i-a spus ce să spună?”, organizat prin PRCafe Akadeemia.

Două ore intensive, plus sesiune de întrebări, cu exerciții pe brandul tău real sau pe al unui client și cu un plan de 30 de zile pe care îl construiești chiar în timpul workshopului. Pleci cu instrumentele de care ai nevoie ca să nu mai fii invizibil pentru publicul care nu lasă like-uri, dar ia decizii.

Locurile sunt puține. Nu din marketing, ci pentru că exercițiile funcționează cu adevărat în grupuri mici.

Detalii și înscrieri: https://laurapascu.com/  sau  https://ticketstore.ro/ro/bilete/13303/ai-ul-vorbete-despre-tine-workshop-curs-on-line

Laura Pascu este PR Strategist și AEO Consultant, fondatoarea PRCafe și a PRCafe Akadeemia, cu peste 25 de ani de experiență în comunicare strategică, earned media și vizibilitate în era inteligenței artificiale.