Cunoaste-te
“Atat timp cat omul nu-si da seama ca este intr-o inchisoare, nu va vrea sa evadeze si atunci va muri prizonier convins fiind ca e liber”(P.D. Uspensky)
Astazi jocurile pe telefonul mobil sau consola portabila sunt foarte iubite de catre adulti. Regresive, stupide, surse de dependenta? Se pare ca ele ne pot face un mare bine.
Blogul, jurnalul on-line, reinventeaza intimitatea. Se spune ca va fi forma preponderenta de scriitura in viitor. Intre confesiuni si false pudori – analiza unui flux si reflux paradoxal.
Seductie, manipulare, minciuna, ghicirea intentiilor celorlalti. Peter Collett, expert in psihologie sociala, profesor la Universitatea Oxford , specialist renumit in gestica si limbaj corporal, ne dezvaluie cum sa ne „citim“ semenii.
Optimismul si atitudinea pozitiva sunt ingredientele obligatorii intr-un cuplu rezistent. Cum prevenim culpabilizarea reciproca si negativitatea ne spune psihologul Robert Neuburger.
Este important sa nu confundam gandirea pozitiva cu gandirea magica – o credinta irationala mostenita din copilarie, o iluzie de atotputere. Iata capcanele.
Dincolo de genele care ne favorizeaza si de circumstantele fericite, optimismul este o atitudine si ea poate fi castigata prin autoeducatie. Interviu cu Irina Holdevici psihoterapeut cognitiv-comportamental.
Toti vrem sa vedem partea plina a paharului dar adesea nu stim cum. O idee ar fi sa facem sport, alta ar fi sa cultivam recunostinta pentru ceea ce avem sau sa suspendam pur si simplu gandirea negativa.
Daca vom invata sa gandim diferit, vom trai mai bine. Cel putin asta afirma adeptii gandirii pozitive. Ideea ca proiectiile noastre mentale au capacitatea sa actioneze asupra propriei vieti a convins milioane de oameni.
Exista sau nu exista? Ce e faimoasa „criza a varstei de mijloc“? O luam razna cu totii pe la 40 si ceva de ani? Cum anume? Putem sa trecem lin peste constatarea ca prima tinerete s-a cam dus? Interviu cu Simona Reghintovschi, psihanalist.
A fost odata ca niciodata… Sub aerul lor inofensiv, povestile le vorbesc copiilor despre conflictele lor inconstiente si reprezinta adevarate lectii de morala. Iata patru mari povesti clasice „decriptate“.
Se pare ca oamenii se impart in patru categorii, conform apetitului lor pentru senzatii noi: cautatorii, privitorii, reticentii si sensibilii.
Pe doamna Camelia-Teodora Grosu o cunosteam de pe pagina de Facebook a revistei. Experienta dumneaei de asistenta medicala in penitenciar mi s-a parut deosebita, si m-am bucurat cand a raspuns invitatiei mele de a ne povesti mai mult…
Ne intrebam daca au vreo semnificatie pentru viitor, daca spun ceva despre inconstientul nostru sau despre problemele de rezolvat. Ne petrecem cativa ani de viata cu ele. Atunci nu ar merita ceva atentie stiintifica? Interviu cu Mihaela Sindie, psiholog, psihoterapeut cognitiv comportamental, specialist in interpretarea viselor, doctorand la Universitatea Sigmund Freud din Viena.
Dorintele noastre ascunse se transforma in vise? Un vis poate fi interpretat in diverse feluri de terapeuti diferiti. O jurnalista din Bucuresti povesteste ce a visat, iar perspectiva terapeutica i-a adus la lumina lucruri interesante…
Personaje, locuri, obiecte… cele din visele noastre au oare o semnificatie anume? Da, daca stim cum sa le citim si sa declansam astfel o reflectie personala. Iata primii pasi spre a ne lansa in acest demers.
Scrutate, masurate, studiate la scaner, visele noastre se lasa oare cunoscute? Iata un rezumat al celor mai recente cercetari asupra unei activitati cerebrale misterioase.
Departe de a fi niste fantezii inutile, visele noastre ne vorbesc. Sa deschidem dialogul cu ele si sa le dam posibilitatea de a evolua.
Toti vorbesc despre ea, dar putini stiu ce inseamna. Unii spun ca e, de fapt, o oportunitate, o ocazie de a fi creativ si adaptabil… Dar ce spun oamenii despre criza in cabinetul psihoterapeutilor? O ancheta despre felul cum universul financiar si politic ne poate afecta vietile intime.
Este, poate, ironic, dar in spatele unor reactii sau poante „de tot rasul“ se ascund, se pare, mecanisme neurologice si psihologice foarte complexe, carora mai avem mult pana sa le dam de cap. Umorul presupune inteligenta si cunostinte, cel putin cand vorbim despre formele mai rafinate, mai subtile al sale.
Cei care se joaca, reusesc mai bine in viata. Placerea jocului confera puterea de a se autodepasi si de a uita de sine. Iata care este adevaratul secret al creativilor. A uita de reguli, cadre si lucruri impuse si a te juca de dragul jocului, iata o placere neglijata.
Meditatia este un mod de a expansiona constiinta, de a merge dincolo de spatiul mental cu care suntem identificati in mod constant si de a experimenta in mod direct o identitate mai larga. Este o practica tot mai frecventa in randul celor interesati de binele personal si relaxare.
Mereu dureroasa, culpabilitatea nu este neaparat negativa. Este o emotie structuranta, care favorizeaza empatia, un reper util pentru a face diferenta intre bine si rau. Ea se invata in copilarie si este o traire care ne ajuta sa ne adaptam in familie si societate.
Prietenia a devenit o valoare-refugiu. Din confidentul de zi cu zi a sute de prietenii colectionate pe Internet, aceasta relatie nu a avut parte de atata publicitate. Iluzie sau bogatie reala? Raspunsul il da sociologul si filozoful Gilles Lipovetsky.
Sunt prea superficiale aceste relatii construite cu un clic? Deloc, spun internautii. Net-ul reinventeaza amicitia. Ancheta realizata cu trei fani ai Facebook.
Maria a cunoscut, alaturi de prietena sa, toate experientele: primele iubiri, studiile, familia, dar si mutarile, disparitiile celor dragi… Ea povesteste despre o prietenie care isi trage seva din simplitatea ei.
Anumite persoane ne fac rau. Stim asta, simtim asta si, cu toate acestea, nu reusim sa rupem relatia. De ce suntem atrasi de ele si cum sa ne eliberam?
Ce este prietenia? Cum se inscrie aceasta intr-o ecologie a relatiilor si a dezvoltarii umane durabile? Cateva raspunsuri vin chiar de la cititori.
Senzatia continua de neimplinire, de a nu fi exact acolo unde ai vrea sa fi, pe care majoritatea o simtim, e datorata unei intelegeri gresite a sursei fericirii.
