Now Reading
Relatia dintre anxietate si comportamentul obsesiv compulsiv

Relatia dintre anxietate si comportamentul obsesiv compulsiv

Revista Psychologies

Deseori, starile de anxietate pot declansa un comportament obsesiv compulsiv. Iata ce simptome nu trebuie sa ignoram.

 

Anxietatea si viata de zi cu zi

Prezenta in viata fiecaruia dintre noi, la orice varsta, in orice moment, indiferent de situatia materiala, sex, nivelul de educatie sau cultura, anxietatea are o importanta prea putin constientizata.

Cu atat mai putin cand ea apare la varste mult prea fragede pentru a putea fi gestionata de cel mic, trece drept simptom fizic sau comportament de copil rasfatat pe care parintele este canalizat sa-l indeparteze cu orice pret.

Nu este de mirare astfel, copilul ajunge in timp sa dezvolte o serie de comportamente obsesive sau de retragere si reasigurare.

Acestea ii limiteaza nevoia de a explora noul si, nu de putine ori, zona de confort atat a copilului cat si cea a adultului se reduce considerabil.

Mai tarziu, adolescentul si mai apoi adultul poate deveni anxios si poate prezenta dificultati in a rezolva schimbarile care apar in circumstantele sale de viata (mersul in tabere sau la colegiu, mutarea, casatoria).

In randul adultilor, anxietatea poate lua forma unor numeroase tulburari comorbide (atacul de panica sau fobia sociala, agorafobia sau anxietatea generalizata, tulburarea obsesiv -compulsiva sau tulburarea hipocondriaca, depresia, etc.).

De aceea este foarte important sa stim sa identificam semnele si simptomele cat mai precoce pentru a putea interveni corespunzator.

De la frica de animale la obsesia ca se va infecta daca atinge anumite obiecte, de la compulsia spalatului pe maini de zeci de ori pe zi, de la palpitatii, transpiratii si stari de lesin, la comportamente de evitare, verificare si la solicitarea de incurajari si reasigurari din partea celorlalti, anxietatea cauzeaza o deteriorare semnificativa a calitatii vietii.

 

Frica, prieten sau dusman de temut

Frica este o emotie normala care ne pregateste pentru a face fata pericolului (instinctul de conservare care de care de mii de ani a asigurat supravietuirea speciei umane ).

Cui nu i-a fost frica de cineva sau de ceva macar o data in viata? De cate ori trebuie sa vorbim in fata unui auditoriu sau sa ne sustinem punctul de vedere intr-o dezbatere, de cate ori ne imbolnavim sau escaladam un munte, frica ne insoteste si ne protejeaza de pericole.

Problemele apar atunci cand frica este prezenta fara sa existe un motiv sau o amenintare reala. Aceasta starea combinata de frica si ingrijorare, nemotivate, in absenta unor cauze care sa le provoace se numeste anxietate.

Iar cand frica devine irationala, incontrolabila si obsesiva se numeste fobie. Desi la prima vedere fobia pare mai grava, caracterul subiectiv al axietatii o subordoneaza.

 

Comportamentele obsesiv-compulsive si anxietatea

Obsesiile reprezinta idei, ganduri, impulsuri sau imagini persistente, care sunt traite de o persoana ca avand caracter intruziv si neadecvat.

Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri sau impulsuri ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. Cel in cauza recunoaste ca obsesiile sunt produsul propriei sale minti, si e constient de caracterul lor irational, insa nu le poate suprima.

Obsesiile pot fi: de contaminare, de violenta fizica a propriei persoane sau a celorlalti, obsesia mortii sau a accidentelor, obsesia ordinii sau a unui comportament inacceptabil, obsesii sexuale sau cu tematica religioasa.

Compulsiile reprezinta comportamente repetitive pe care subiectul le initiaza pentru a preveni sau a reduce anxietatea.

Acestea constau fie in aranjarea intr-o anumita ordine a obiectelor, in spalarea pe maini de zeci de ori, verificarea finalizarii unor actiuni (incuiat usa, inchis apa, gazele, etc), fie au un caracter mascat: repetarea in gand a unor cuvinte, numaratul in gand, rugaciunile.

Avand rol de neutralizare si prevenire a unor evenimente anxiogene, compulsiile tind sa fie intarite, pe masura ce persoana simte un minim confort atunci cand are un comportament de verificare sau reasigurare.

Astfel incat va fi convinsa ca aceste comportamente sunt benefice (ii reduc pe moment anxietatea) si ca absenta acestora va avea consecinte negative (daca nu verific usa, o sa fiu nelinistita toata ziua).

See Also

Se produce astfel o conexiune inversa: anxietatea va creste in intensitate desi subiectul isi va intensifica aceste ritualuri, care vor deveni consumatoare de timp, o sursa de stres si discomfort, iritare si dispozitie depresiva.

Cand persoana incearca sa reziste compulsiei, apare o senzatie de crestere a tensiunii, care poate fi usurata imediat prin cedarea la compulsiune.

In cursul acestei tulburari trebuie sa apelam la ajutorul specializat al unui psiholog sau psihoterapeut. Daca avem esecuri repetate in tentativele de a rezista compulsiunilor, daca si dorinta de a le rezista incepe sa dispara, atunci este momentul sa ne adresam unui specialist.

Daca se intervine cu ajutor specializat inca de la aparitia primelor simptome, interventia este usoara si de mai scurta durata si implicit cu costuri minime pentru pacient, atat in plan extern cat si intern.

 

De Liana Ioana Nica, psihoterapeut integrativ si psiholog clinician

Tel. 0723.190.769

liana.nica@yahoo.com

Facebook: Psihoterapeut –Nica Liana Ioana

Foto: shutterstock.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top