Fenomenul „Wednesday” și „Barbie”: Două fețe ale aceleiași monede
Prima dată când a fost lansat serialul „Wednesday” pe Netflix, se putea observa un val de doamne şi domnişoare pe social media care începeau să se îmbrace în moduri asemănătoare cu personajul ce a denumit seria. Apoi, când Margot Robbie a ajuns pe marele ecrane în compleul ei roz de cowgirl, fetele și femeile au început să se regăsească din nou în roz (myself included, de ce să mint?). Şi bineînțeles, cu asta au început și criticile cu substraturi misogine la adresa „trendului”. „Toate erați Wednesday până ieri. Acum vă salutați cu ‘Hi Barbie’.” „Gata, negrul nu vă mai place? Ați trecut toate la roz?” etc. Dar de ce? Ce switch a fost apăsat? Pentru a înțelege de ce cele două personaje feminine sunt, pe bună dreptate, modele pentru fete și femei de pretutindeni, avem nevoie să „take a trip down memory lane”, să le răscolim trecutul care, el în sine are rădăcini feministe, și să „urcăm” încet-încet la prezent, și de ce ele ne impactează pe noi, Generația Z, atât de mult, în contextul în care ele au existat dinainte să ne fi născut.
Voi începe cu istoria Barbie. Pe numele ei complet, Barbara Millicent Roberts, ea a fost creată de către Ruth Handler, care a înființat compania Mattel împreună cu soțul său, și între 1945 și 1975 a fost „capul” acestei companii. Intenția din spatele acestei păpuși de plastic a fost să diversifice opțiunile fetițelor de pretutindeni, nu doar în ceea ce privește jucăriile, dar și în ceea ce privește visurile. Sloganul „You can be anything!”, asociat cu Barbie, le dădea fetițelor din toate colțurile lumii libertatea de a visa la mai mult decât să fie mame. Barbie nu era un alt bebeluș pe piață. Era o femeie adultă care putea să fie doctor, redactor, fotograf, astronaut, om de ştiință, preşedinte, să aibă o casă a ei, banii ei, să fie cum spune și sloganul: anything! Şi să nu uităm cel mai important lucru: Barbie îl avea pe Ken pe lângă ea mai mult ca accesoriu, şi el era mereu opțional. Barbie era cea importantă între cei doi. Nu erau căsătoriți, nu aveau copii, pentru că Ruth, creatoarea, își dorea să dea mai departe mesajul că este perfect ok şi valid să nu aspiri la căsătorie, familie și copii ca femeie. Un concept extrem de progresist pentru vremurile de atunci (we love you, Ruth!).
Citește continuarea articolului în ediția noiembrie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și profită de ofertele speciale!
Crina Vințilă este marketing specialist pentru brandul Revista Psychologies. La limita dintre mileniali și generația Z, se mândrește cu plusul de progres și vocea tânără pe care o aduce atât la locul de muncâ, cât și în viețile celor din jur, depășind tot ce înseamnă „convențional”. Pe lână pasiunea pentru psihologie și dezvoltare personală, în timpul liber explorează pasiuni creative precum crafting și cosplay.