Now Reading
Nu fugi de lacrimi!

Nu fugi de lacrimi!

Revista Psychologies

Nu fugi de lacrimi!
Plansul masculin e diferit de cel feminin?

Femeile plang, barbatii tipa. Stereotip sau realitate psihologica? „Un barbat furios poate obtine o crestere a statutului social, pe cand o femeie furioasa produce efectul invers“, constata psihologul Viviana Musa. „Din punct de vedere cultural, aceasta diferenta a fost excesiv accentuata, pentru ca plansului la barbat i-a fost atasata ru­si­nea“, explica ea.

Daca femeilor li s-a permis sa a­dop­­te fara probleme acest mod na­­tu­ral de exprimare a emotiilor, bar­ba­tilor le-a fost inhibata drastic de-a lungul timpului. Explicatia ti­ne, evident, de aprecierile privind rolurile ancestrale ale fiecarui sex in societate, iar lacrimile sunt dovezi tolerate de vulnerabilitate doar in ca­zul copiilor si al femeilor.

Di­ferenta intre sexe in ceea ce pri­veste manifestarea tristetii ramane un subiect disputat in mediile sti­in­ti­fice, constata Viviana Musa: „Studiile neurologice inclina catre sublinierea diferentelor. Mai mult, anumite studii sociologice remarca diferentele, la nivelul publicului, fa­ta de care sunt manifestate emo­ti­i­le, femeile exprimandu-se mai usor fa­ta de oricine, pe cand barbatii pre­fera persoanele cele mai apropiate“.

Femeile care nu au voie sa planga

Depre „plansul“ femeilor cu atri­bu­tii de conducere, sociologul Casandra Bischof, coach la Act Consulting & Coaching, Bucuresti, are obser­va­tii intere­sante: „Multe dintre femeile pe care le asist in coaching sunt manageri de departamente sau isi con­duc propria afacere. Sunt femei am­bi­tioase, a­xa­te pe viitor, lideri nu numai in organizatia lor, dar si in re­latia de cu­plu sau in familie.

Toate au dorinta de a face lucrurile cat mai bine. Din vocabularul lor nu lipsesc formularile «nu am timp» si «trebuie sa». Ele vor sa isi con­troleze dorintele si nevoile astfel in­cat sa nu devieze de la obiectivele asumate. In timpul discutiilor, con­stientizeaza ca stresul si problemele din viata lor vin din asumarea fara limite de noi responsabilitati si din controlul excesiv pe care si-l im­pun. Descoperirea es­te dramatica si aduna lacrimi in col­tul ochilor.

Chiar si atunci, insa, plan­sul nu a­pa­re. Mai puternica este credinta lor inhibatoare ca numai femeile vulnerabile plang“, adauga coach-ul Cassandra Bischoff. Cum se realizeaza necesara descar­care nervoasa, fara de care, la un moment dat exista risc de explozie? „In coaching, doua dintre pis­tele de lucru pentru femeile-manager «care nu pot sa planga» sunt «im­prieteni-rea» cu emotiile lor si cu vocea critica, precum si focalizarea pe nevoile si dorintele proprii.

Cand incep sa isi identifice emotiile, sa si le exprime, cand isi satisfac nevoile si dorintele, apare brusc umanitatea pe care nu o puteau exprima inainte.“ Iata un beneficiu important al lacrimilor!

De ce plange copilul?

Lacrimile bebelusilor le pro­voaca parin­tilor angoasa, insotite de un sentiment de deznadejde. Ma­mele se sperie ca nu stiu sa decodeze plansul bebelusului. „Sugarii plang mai frecvent pana la trei luni“, explica Amelia Dan, medic pe­­diatru, „pentru ca atunci se produce maturizarea suficienta a sistemu­lui nervos pentru prelucrarea tutu­ror stimulilor externi (lumina, su­­netele puternice, mis­ca­rea permanenta din jurul copilului). Pana a­tunci, toate aceste sen­za­tii sunt co­ple­­sitoare si asa apare criza de plans de seara (aparent nejustificata).

Du­pa trei luni, plan­sul ca­pata co­no­tatii mai clare: foamea, singuratatea, sen­za­tia de frig sau de cald, in­tunericul, durerile abdominale si chiar plansul cauzat de relatiile tensio­nate din casa.“ Exista un cod al plan­sului la copii? Amelia Dan detaliaza: „Plansul insistent, care nu ce­deaza decat la alimen­ta­tie, este plan­sul de foame; plan­sul slab, care se opreste cand pa­rintele il pune in patut, este plansul de oboseala; tipatul strident, de neoprit, este plan­sul de boala, si cel scan­cit, care se o­pres­te cand micutul este lu­at in bra­­te, poate fi plansul de plic­tisea­la. Se considera ca, pa­na la un an si ju­matate, nu exista plans de alint“.

Femeile plang de cinci ori mai mult decat barbatii

Cativa cercetatori americani au incercat sa masoare canti­tatea si frecventa lacrimilor noastre, cerand unui grup de oameni sa tina un jurnal in acest scop. S-au lovit de ace­leasi dificultati: barbatii sunt reticenti in a raspunde si toti cei intrebati nu stiau care la­crimi sa le considere auten­tice. Cele din timpul vizionarii unui film pot fi incadrate in aceasta categorie?

Se remarca totusi ca: varsta are un efect asupra lacrimilor (producerea lor scade cu 40% incepand cu 65 de ani si in proportie de 70% dupa 80 de ani), se plange mai ales in intervalul orar 19.00-22.00, iar femeile plang de cinci ori mai mult decat barbatii. Inseamna ceva aceste cifre?

Poti plange in voie la orice ora, fie ca esti barbat sau femeie, nu con­teaza. Conteaza doar sa stii ce faci cu plansul. „Indife­rent de sex”, subliniaza Viviana Musa, „furia reprimata se poate transforma in depresie. Acuzele aduse celui pe care suntem furiosi se intorc spre noi insine.

O alta legatura dintre tristete si furie este in­toleranta fata de tristete, trans­formata intr-o cautare cu orice pret a unui vinovat, care sa fie pedepsit. Mecanismul poate fi util psihologic, dar problematic din punct de vedere social.“

Catalin D. Constantin

FOTO: PHOTOLAND/Masterfile

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top