Nu fugi de lacrimi!
Plansul masculin e diferit de cel feminin?
Femeile plang, barbatii tipa. Stereotip sau realitate psihologica? „Un barbat furios poate obtine o crestere a statutului social, pe cand o femeie furioasa produce efectul invers“, constata psihologul Viviana Musa. „Din punct de vedere cultural, aceasta diferenta a fost excesiv accentuata, pentru ca plansului la barbat i-a fost atasata rusinea“, explica ea.
Daca femeilor li s-a permis sa adopte fara probleme acest mod natural de exprimare a emotiilor, barbatilor le-a fost inhibata drastic de-a lungul timpului. Explicatia tine, evident, de aprecierile privind rolurile ancestrale ale fiecarui sex in societate, iar lacrimile sunt dovezi tolerate de vulnerabilitate doar in cazul copiilor si al femeilor.
Diferenta intre sexe in ceea ce priveste manifestarea tristetii ramane un subiect disputat in mediile stiintifice, constata Viviana Musa: „Studiile neurologice inclina catre sublinierea diferentelor. Mai mult, anumite studii sociologice remarca diferentele, la nivelul publicului, fata de care sunt manifestate emotiile, femeile exprimandu-se mai usor fata de oricine, pe cand barbatii prefera persoanele cele mai apropiate“.
Femeile care nu au voie sa planga
Depre „plansul“ femeilor cu atributii de conducere, sociologul Casandra Bischof, coach la Act Consulting & Coaching, Bucuresti, are observatii interesante: „Multe dintre femeile pe care le asist in coaching sunt manageri de departamente sau isi conduc propria afacere. Sunt femei ambitioase, axate pe viitor, lideri nu numai in organizatia lor, dar si in relatia de cuplu sau in familie.
Toate au dorinta de a face lucrurile cat mai bine. Din vocabularul lor nu lipsesc formularile «nu am timp» si «trebuie sa». Ele vor sa isi controleze dorintele si nevoile astfel incat sa nu devieze de la obiectivele asumate. In timpul discutiilor, constientizeaza ca stresul si problemele din viata lor vin din asumarea fara limite de noi responsabilitati si din controlul excesiv pe care si-l impun. Descoperirea este dramatica si aduna lacrimi in coltul ochilor.
Chiar si atunci, insa, plansul nu apare. Mai puternica este credinta lor inhibatoare ca numai femeile vulnerabile plang“, adauga coach-ul Cassandra Bischoff. Cum se realizeaza necesara descarcare nervoasa, fara de care, la un moment dat exista risc de explozie? „In coaching, doua dintre pistele de lucru pentru femeile-manager «care nu pot sa planga» sunt «imprieteni-rea» cu emotiile lor si cu vocea critica, precum si focalizarea pe nevoile si dorintele proprii.
Cand incep sa isi identifice emotiile, sa si le exprime, cand isi satisfac nevoile si dorintele, apare brusc umanitatea pe care nu o puteau exprima inainte.“ Iata un beneficiu important al lacrimilor!
De ce plange copilul?
Lacrimile bebelusilor le provoaca parintilor angoasa, insotite de un sentiment de deznadejde. Mamele se sperie ca nu stiu sa decodeze plansul bebelusului. „Sugarii plang mai frecvent pana la trei luni“, explica Amelia Dan, medic pediatru, „pentru ca atunci se produce maturizarea suficienta a sistemului nervos pentru prelucrarea tuturor stimulilor externi (lumina, sunetele puternice, miscarea permanenta din jurul copilului). Pana atunci, toate aceste senzatii sunt coplesitoare si asa apare criza de plans de seara (aparent nejustificata).
Dupa trei luni, plansul capata conotatii mai clare: foamea, singuratatea, senzatia de frig sau de cald, intunericul, durerile abdominale si chiar plansul cauzat de relatiile tensionate din casa.“ Exista un cod al plansului la copii? Amelia Dan detaliaza: „Plansul insistent, care nu cedeaza decat la alimentatie, este plansul de foame; plansul slab, care se opreste cand parintele il pune in patut, este plansul de oboseala; tipatul strident, de neoprit, este plansul de boala, si cel scancit, care se opreste cand micutul este luat in brate, poate fi plansul de plictiseala. Se considera ca, pana la un an si jumatate, nu exista plans de alint“.
Femeile plang de cinci ori mai mult decat barbatii
Cativa cercetatori americani au incercat sa masoare cantitatea si frecventa lacrimilor noastre, cerand unui grup de oameni sa tina un jurnal in acest scop. S-au lovit de aceleasi dificultati: barbatii sunt reticenti in a raspunde si toti cei intrebati nu stiau care lacrimi sa le considere autentice. Cele din timpul vizionarii unui film pot fi incadrate in aceasta categorie?
Se remarca totusi ca: varsta are un efect asupra lacrimilor (producerea lor scade cu 40% incepand cu 65 de ani si in proportie de 70% dupa 80 de ani), se plange mai ales in intervalul orar 19.00-22.00, iar femeile plang de cinci ori mai mult decat barbatii. Inseamna ceva aceste cifre?
Poti plange in voie la orice ora, fie ca esti barbat sau femeie, nu conteaza. Conteaza doar sa stii ce faci cu plansul. „Indiferent de sex”, subliniaza Viviana Musa, „furia reprimata se poate transforma in depresie. Acuzele aduse celui pe care suntem furiosi se intorc spre noi insine.
O alta legatura dintre tristete si furie este intoleranta fata de tristete, transformata intr-o cautare cu orice pret a unui vinovat, care sa fie pedepsit. Mecanismul poate fi util psihologic, dar problematic din punct de vedere social.“
Catalin D. Constantin
FOTO: PHOTOLAND/Masterfile
