Sa ne descifram visele

Sa descifram situatia

Odata ce intelegem structura viselor, vom analiza logica lor interna. Suntem asadar implicati intr-un „film” in care noi jucam practic toate rolurile: de sce­narist, regizor, chiar al decorului. Si suntem pe rand fiecare actor in parte. Daca ju­cam adesea rolul unui personaj apropiat de ceea ce suntem, ceilalti protagonisti evoca aspectele ignorate ale personalitatii noastre. Pentru a le asculta, le vom re­pre­zen­ta, dandu-le viata. Vom lua un simbol – om, avion, munte – si il vom „ju­ca”, spunand ce face, ce simte… Vom pro­ceda la fel cu un alt simbol. Ne vom imagina apoi o con­ver­satie in­tre ele si vom obser­va ce invata u­nul de la al­tul, puncte­le lor co­mu­ne, de­za­cor­durile.

Sa lucram din nou scenariul

A lua distanta si a evalua visul ne permite sa intelegem ce „nu mer­ge” in scenariu, si deci in viata fie­ca­ruia. Actiunile protagonistilor sunt ele eficace? Putem sa ne inspi­ram din ele? In lipsa, ce ar fi prefe­ra­­bil? Ne vom pune intrebari asupra elemen­telor care lipsesc, ele denumesc ade­sea ceva ce nu re­u­sim sa realizam.

Daca povestea se sfar­seste prost, ne intrerupem brusc, este momentul sa-i dam un fi­­­nal mai satisfacator: ce trebuie sa modificam, sa extragem, sa a­da­u­gam? Incetul cu incetul, punem astfel in lumina resorturile ascunse ale functionarii noastre psihice. Istoria simbolica este un fel de sala de repetitii care ne permite sa abordam viata reala cu mai multe mijloace. Si, totodata, cea mai buna modalitate de a o schimba!

Karen Is¨re
Adaptarea Adriana Mocca

Visul devine o modalitate de autoreglare

Profesor dr. Ion Manzat , autor, printre altele, al volumelor Psihologia simbo­lului arhetipal, Introducere in psihologia orientala si Psihologia credintei religioase.

Psychologies: Jung spunea ca visul este un avertisment din partea inconstientului. Cum comentati?
Ion Manzat: In timp ce Sigmund Freud considera visul „o cale regala de cunoastere a in­con­­stientului”, Carl Gustav Jung afirma ca, „visul este o mica usa ascunsa spre cel mai profund si mai intim sanctuar al sufletului”. Scopul visului este sa comunice ce­va constiintei.

Inconstientul are un fel de inteligenta care incear­ca sa orienteze persona­litatea. Visul este un avertisment al in­constientului in situatiile in care constiinta are o viziune ingusta si exagerata asupra existentei. Este o modalitate de autoreglare.

Problemele care ne preocupa pot fi insotite sau anticipate de vise?
Sunt frecvente cazurile in care persoanele framantate de o pro­blema aparent fara rezolvare vi­seaza solutia. Acest lucru este posibil datorita intelepciunii care se afla ascunsa in inconstient. Exista si vise premonitorii in care persoana experimenteaza un e­veniment inainte ca acesta sa aiba loc (visul lui Swedenborg este celebru).

Sunt visele o realitate de la care trebuie sa pornim daca vrem sa ne cunoastem mai bine?
Daca sunt bine retinute si co­rect interpretate, sunt o cale de cu­noastere a lumii noastre in­te­rioa­re, a tendintelor incons­ti­en­tului nostru. Jung a studiat visul si ca instrument de diagnosticare. O serie de vise este o baza mai buna pentru interpretare decat un singur vis, deoarece tema pe care o pre­zinta inconstientul de­vine mai clara, imaginile im­por­tan­te sunt subliniate prin repe­titie, iar erorile de interpretare sunt corectate de visul urmator.

Ce mituri mai are umanitatea moderna?
Mitul lui Faust a generat o sti­in­ta numita faustologie. Mitul cowboy-ului este specific pentru cultura americana post­ame­rindiana. Calculatorul a devenit, deja, un mit stapanitor si dezumanizator. Iar OZN-ul este un alt mit incontestabil evocat de Jung..