Now Reading
Rugăciunea Inimii

Rugăciunea Inimii

dana-burghel
rugăciunea-inimii

Această rugăciune își are originea în povața Apostolului Pavel: „Rugați-vă neîncetat!” Cu siguranță, pare imposibil să ne rugăm tot timpul. Dar se pare că nu este chiar așa. Când Sfântul Maxim Mărturisitorul a fost întrebat cum este posibil să te rogi neîncetat când sunt atâtea lucruri de făcut, acesta a răspuns: „Dumnezeiasca Scriptură nu poruncește nimic din cele cu neputință”.

Rugăciunea Inimii este „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă (pe mine, păcătosul).” Am scris în paranteză ultimele cuvinte, pentru că am găsit în Filocalia de limbă rusă doar varianta „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă.”

Scopul final al acestei rugăciuni este de a coborî mintea în inimă, de a unifica aceste două centre ale ființei omenești, mintea și inima, de a realiza un acord desăvârșit între inimă și minte. De ce?

Pentru că, așa cum toate culturile lumii știu și ne-am dumirit și noi acum, datorită științei, centrul ființei noastre ar fi normal să fie în inimă, de acolo de unde vine adevărul fiecăruia dintre noi. De aceea este atât de necesară aceasta călătorie în inimă: să ajungem să ființăm conform adevărului personal, conform Iubirii necondiționate ce se găsește în inima noastră de la Începuturi, de când ni s-a dat prima oară drumul în lume. Și vom ști că suntem în inimă când vom trăi deopotrivă și în pace, și în entuziasm.

În sfârșit, s-a demonstrat științific (Insitutul HeartMath din California stă mărturie) că inima transmite mai multe unde către creier decât creierul către inimă. Că este de 16 ori mai mare câmpul inimii decât cel al creierului. Că inima „știe” cu 5 minute mai devreme ce se va întâmpla, înainte de a apărea un stimul. Că inima ne dă o informație cu 20 minute înainte de creier, doar să fim atenți și să o „prindem”. Cu alte cuvinte s-a demonstrat științific zicerea „Primul gând este de la Dumnezeu, iar al doilea de la diavol.” Adică intuiția este cea care conține adevărul nostru venind de la inimă, iar gândul secund este cel „pervertit” de mintea care se îndoiește…

Citește articolul integral în ediția de mai a revistei Psychologies sau abonează-te și primește lunar cadourile pregătite.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top