Monica Bellucci: Ma atrag energiile pozitive si jucause

Misterioasa, relaxata, sexy, Monica Bellucci este un star atipic. Ea poate spune multe despre cum sa nu fii o celebritate nevrotica si obsedata de diete si de riduri. Si poate vorbi la nesfarsit despre fericirile maternitatii.

Fara ochelari negri, fara mofturi, Monica Bellucci nu face pe vedeta. Insa ii place sa se joace. Cu frumusetea, cu feminitatea si cu imaginea ei. In „Le Concile de Pierre”, filmul lansat anul trecut, nu a ezitat sa apara cu parul scurt si ochii incercanati. Pentru „Le Deuxieme Souffle” s-a transformat intr-o blonda. O schimbare de registru care a fost pentru ea o „experienta incredibila: intorcandu-ma seara acasa, toti barbatii isi rasuceau gaturile dupa mine. Desigur, mi-am dat seama de faptul ca nu doar culoarea creeaza atractia. Tine de lumina.” O singura umbra in tablou: „Cand eram blonda nu puteam sa trec deloc neobservata!” Isi ascunde formele sub o jacheta lunga, neagra, si ochii de culoarea alunei sub un breton perfect. Cei care o recunosc se fastacesc. In particular frumoasa italianca la care viseaza toti barbatii din lume este atat de calda si de familiara incat iti vine sa o tutuiesti din prima, sa-i vorbesti ca unei bune prietene. Monica s-a confesat pentru „Psychologies” cu toata deschiderea.
Laurence Follea

Psychologies: Anul acesta aveti trei filme in premiera iar micuta Deva implineste 3 ani. Va mai insoteste la filmari?
Monica Bellucci: E intotdeauna cu mine cand filmez. Am o bona si o am pe mama, care calatoreste frecvent cu mine, deci ma ajuta cineva. E o sansa incredibila sa faci meseria asta.

Ii cereti sfaturi mamei dvs. pentru cresterea copilului?
Nu prea, dar ma comport ca mama, pe vremuri. Eu am fost un copil foarte rasfatat, foarte iubit. E bine sa cresti in felul acesta. M-a ajutat enorm in viata, m-a intarit si mi-a dat aripi. Caut sa-i ofer acelasi tratament fetitei mele, Deva. Dar eu am crescut in acelasi loc pe cand ea calatoreste tot timpul.
Spuneti despre ea ca este o „gipsy de lux”…
Chiar asa si este. Schimba case, hoteluri, medii diverse si nu are nici o problema de adaptare. Doarme in orice pat. Cand ajungem undeva, deschide ochii, priveste locul in care se afla, apoi adoarme din nou, linistita, ca si cum si-ar spune in sinea ei: „Maine dimineata voi fi aici.” Fireste, sunt si eu langa ea.

Si daca dvs. nu sunteti acolo, Vincent Cassel, tatal ei, este?
Daca nu sunt eu si Deva ramane cu tatal ei, ma simt in siguranta. E un tata minunat. E important intr-un cuplu ca barbatul sa-si asume rolul de tata iar el o face 100%. Incercam amandoi sa ne vedem cat mai mult timp posibil, desi nu e usor cu filmarile frecvente.
Va plac calatoriile, neprevazutul… De unde aveti aceasta pasiune?
Sunt nascuta intr-un satuc, am trait o viata oarecare si de la un moment dat incolo am inceput sa ma sufoc. Aceasta viata calma m-a protejat, m-a construit, dar intr-o zi mi-am zis „basta”! Si cand am ajuns la varsta independentei, am simtit nevoia sa plec in lumea larga. De atunci am inceput sa traiesc cu valizele dupa mine.