Condiția feminină în România. O femeie e bătută la fiecare 10 secunde, iar majoritatea românilor cred că violul e justificat în anumite cazuri…

Dacă ieși din București sau orice oraș mai mare din România, condiția feminină pare de coșmar. Românii tolerează și justifică violul, cred că femeia trebuie să fie supusă bărbatului, iar violența domestică e la ordinea zilei. Suntem ultimii în Europa în privința egalității femei-bărbați. Deprimant.

 

E-Romnja, Coaliția pentru Egalitatea de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței asupra Femeilor au fost prezente la #CEDAW67 Geneva, pentru a prezenta raportul alternativ cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor.

Iată câteva cifre prezentate acolo de către de natură să vă dea frisoane.

Citește și:

Femeile și situațiile de violență sexuală

Adevărul despre violența domestică

România recunoaște egalitatea între femeie și bărbat la nivel legislativ, dar tradiția încă plasează femeia într-o poziție inferioară.

Țara noastră e pe ultimul loc în Europa și pe locul 72 la nivel mondial în privința egalității bărbat femeie (o statistică a World Economic Forum).

Româncele încă au salarii mai mici decât ale bărbaților pe poziții similare, și sunt angajate în general, pe posturi plătite mai prost.

Jumătate din forța de muncă feminină din România ocupă poziții prost plătite. În 2013 Institutul National de Statistică arăta că femeile câștigau în medie cu 8% mai puțin decât bărbații.

În același timp, destule femei din România sunt discriminate pe criterii de vârstă la angajare.

Mobbing-ul la locul de muncă și hărțuirea sexuală sunt un fapt răspândit, dar puține femei depun plângere penală pentru astfel de situații.

În Parlamentul României, doar 11,81% dintre legislatori sunt femei. La data de 1 septembrie 2015, din cei 383 deputați, numai 53 erau femei. Din 167 senatori, doar 12 erau femei.

În orice for de decizie în instituțiile statului, femeile ocupă mai puține locuri. Din 22 de miniștri, doar 4 sunt femei. Din 9 judecători ai Curții Constituționale, doar 2 sunt femei.

Una din cele mai grave forme de inegalitate de gen în România afectează femeile care, din cauza lipsei de protecție socială, trebuie să stea acasă să aibă grijă de membri mai în vârstă ai familiei sau de copii.

Acest fapt face ascensiunea lor profesională dificilă, restrânge libertățile personale și reduce oportunitățile de muncă. În plus, duce la depresie, singurătate și stimă de sine scăzută. Multe femei din România au probleme în a echilibra viața personală cu cea profesională.

Violența și discriminarea față de femei și fete costă România anual 10 miliarde de euro, aproximativ 6% din PIB. O femeie din 10 este afectată de violența domestică anual, indiferent de statut social, de etnie, religie.

O femeie este bătută la fiecare 30 de secunde și 1,2 milioane de romance au cunoscut violența în familie.

Ignorată sau nerecunoscută oficial în timpul comunismului, violența domestică a fost scoasă la lumină în ultimele decenii. Dar a și crescut ca incidență din cauza declinului nivelului de viață al populației și a creșterii insecurității economice.

Conform Inspectoratului general al Poliției, în primele 6 luni din anul 2016 s-au înregistrat 9000 de cazuri de abuz și de violență. Poliția a înregistrat 8926 plângeri de violență familială.

În majoritatea cazurilor victimele erau femei (79%) iar agresorii erau bărbați (92,3%). În aceeași perioadă au fost înregistrate 81 de cazuri de viol în sânul familiei (36% din violuri în arii urbane, în vreme ce 64 % au fost în arii rurale).

În 21 din cazuri, agresorul femeii este partenerul acesteia. În 44,4% din cazuri, victima e fiul sau fiica, uneori fiul sau fiica vitregă. Aceste cifre fac referire numai la cazurile pentru care s-a făcut plângere.

Evident, un număr mare de agresiuni rămân necunoscute. Victimele nu au încredere în autorități și se tem de consecințele pe care le pot avea plângerile lor penale din partea agresorilor.

În iunie 2016, 440 minori au fost victime ale agresiunilor sau abuzurilor. Dintre aceștia, 46% au fost băieți, 54% fete.

27% dintre totalul crimelor înregistrate în anul 2015 au avut loc în familii.

În continuare, victima nu are parte de protecție față de agresor. Dacă nu poate să meargă la un adăpost sau la o rudă, femeia respectivă trebuie să trăiască în continuare alături de agresor.

Dacă victima își retrage plângerea de la Poliție, investigația Poliției se oprește. Nu există investigații făcute de procurori ex officio.

În anumite cazuri, polițiștii operează cu prejudecăți rasiste și sexiste, cu stereotipuri entice care fac să fie și mai slabă intervenția în cazuri de violență împotriva femeilor de etnie romă. Există o tendință de a aborda cultural violența domestică și de a adopta dublul standard.

În vreme ce o treime din femeile românce (28,5%) sunt victime ale agresiunilor fizice sau sexuale de-a lungul vieții, serviciile specializate au lacune enorme.

Victimele violenței sexuale trebuie să treacă prin proceduri costisitoare și groaie, nu au acces la ordine de protecție și la adăposturi, cea ce înseamnă că femeile rareori au parte de asistența legală și psihologică necesară. Asta numai dacă s-a înregistrat o plângere penală din partea victimelor.

Mai mult, într-un sondaj din 2016 făcut de UE, 55% dintre români credeau că violul e justificat în anumite cazuri. Pentru că victimele nu sunt crezute de multe ori, chiar și Poliția le învinovățește pentru că au fost agresate. Deci victimele evită să facă plângere.

Prostituția este ilegală în România. Începând cu februarie 2014, legea penală spune că prostituatele primesc o amendă pe care trebuie să o achite cu bani sau muncă în folosul comunității. Clienții însă nu sunt pedepsiți.

România contină să fie o sursă principală la nivel european de victime ale traficului de persoane.

În 2015 procentul de fete și femei romance supuse exploatării sexaule era de 31%, o parte vulnerabilă a populației traficate fiind fetele în vârstă de 14-17 ani.

Un studiu al Pew Research Center arată că: 85% dintre români declară că homosexualitatea e inacceptabilă. Doar 26% cred că persoanele gay ar trebui să aibă dreptul de a se căsători legal. 58% dintre români cred că avortul ar trebui să fie ilegal în cele mai multe din cazuri. 60% cred că avortul e imoral.

81% dintre români cred că femeia are responsabilitatea de a da naștere copiilor. 65% dintre români cred că bărbații ar trebui să aibă prioritate la locuri de muncă în fața femeilor atunci când piata locurilor de muncă e săracă.

72% dintre români spun că femeia trebuie să asculte de bărbat. 41% consideră sexul premarital imoral. 24% se declară defavorabili folosirii mijloacelor contraceptive.

Foto: Shutterstock