Forme, piele, inaltime, varsta…
Ca natura ne-a facut asa cum se cuvine, nu ne incalzeste cu nimic! Privirea pe care o aruncam asupra noastra e lipsita de indulgenta.
Trebuie sa recunoastem ca societatea in care traim nu ne usureaza sarcina: cultul aparentei si al performantei si injunctiunea de a fi noi insine cu orice pret ne fac sa basculam catre aceasta insatisfactie corporala permanenta.
Aceasta ne atinge mai pe toti, barbati si femei, la toate varstele. Dar unii dintre noi se vad adesea cu totul in dezacord cu realitatea.
Se numeste „dismorfofobie“ aceasta fixatie negativa asupra defectelor imaginare pe care o evoca Jean Tignol, profesor de psihiatrie.
O cercetatoare americana, Kristin Neuff, constata ca privirea altora este cu mult mai blanda decat cea pe care o avem noi asupra noastra insine.
Ea vede aici ratiuni (in principal, culturale) intr-o societate in care compasiunea si bunatatea sunt considerate slabiciuni si numai autocritica este felul comun de a avansa in viata.
Idealul ar fi o privire binevoitoare asupra celor care ne inconjoara, de asemenea.
Sa fii o mama buna pentru tine insati – acest fapt abia poate fi invatat, spune Michele Freud. La fel, imblanzirea fetei si a corpului. Si indulcirea parerii despre sine.
Impaca-te cu trasaturile tale
„Nu-mi mai recunosc trasaturile in oglinda, e diferit fata de cine sunt eu, nu mai sunt eu.“
Odata cu aparitia ridurilor, ne este tot mai dificil sa traim acest decalaj care se instaleaza intre imaginea pe care o avem despre noi si ceea ce se reflecta in oglinda.
Fata pare sa nu mai reflecte persoana care suntem. Incercati atunci sa oferiti lumii si voua insiva un alt fel de stralucire.
Surasul, cu toata inima
Instaleaza-te confortabil pe un scaun si respira calm, concentrandu-te asupra propriei figuri. Inspira pe nas, incordeaza-ti maxilarele, expira, relaxeaza-le.
Inspira pe gura, mimand sunetul „ o “. Expira si destinde toata fata. Inspira, mimand sunetul „i “ cu buzele ; expira, simtind fata cum se destinde.
Destinde bine maxilarele. Misca incet maxilarul inferior, de la dreapta la stanga. Buzele se intredeschid, se inchid, linistite, limba isi gaseste locul ei confortabil.
Buzele sunt destinse, relaxate, schitezi un suras mic…
Zambetul interior
Zambeste acum cu toata fata la clipa prezenta. Atinge propria fata cu mainile, de parca ar fi un loc sacru, ca si cum l-ai descoperi pentru prima data.
Ia-ti timp sa intri in comunicare cu ea. Imagineaza-ti ca aplici pe fata crema preferata, cu atentie speciala: pe fiecare rid, simti cum intra delicat, pe frunte, conturul ochilor, gura, in jurul gurii – simti confortul si placerea pe care toate aceste gesturi le aduc.
Simti cum propria piele devine mai dulce, mai intinsa… din interior. Concentreaza-ti atentia pe toata fata si adreseaza-ti un zambet interior.
Fa acelasi lucru pentru fiecare parte a fetei: pentru frunte, ochi, buze, obraji, riduri… De fiecare data, nu uita sa inspiri, sa respiri…
Le adresezi un suras interior care iradiaza toata fata. Imbraca-ti fata cu un halou de lumina dulce. Figura se ilumineaza, iradiaza.
Pastreaza aceasta lumina in tine, stiind ca iti este de ajuns sa rememorezi aceasta experienta de fiecare data cand te vei privi in oglinda.
Locuieste in propriul corp
„Nu-mi place corpul meu, mi se pare ca am o silueta prea greoaie, am fesele prea plate si burta lasata…“
Cu cat suntem mai putin in contact cu propriul corp, cu atat privirea pe care o proiectam asupra lui este mai dura.
Ea rezulta din absenta sentimentelor bune fata de sine si a interiorizarii unei imagini false, care ne pune corpul nostru unic si emotional intre paranteze.
Obiectivul este, dupa Mich¨le Freud, sa schimbam corpul „ pe care il avem “ cu cel „ care suntem“.
„Asta inseamna sa abandonam privirea scrutatoare si malitioasa (corpul nostru nu este o plastilina de modelat, dupa cum vrem) si sa fim mai degraba atenti la ceea ce simtim.“
