Ovidiu Nedu

Începuturile căutărilor lui Ovidiu Cristian Nedu sunt de găsit în perioada școlii primare, când a auzit pentru întâia oară despre OZN-uri. Cartea „De ce tac civilizațiile extraterestre” i-a transmis cumva că lumea e mai vastă decât cunoaștem și i-a deschis atracția spre necunoscut. La 14 ani a descoperit Yoga și religiile orientale, care i-au pus în față, pentru prima dată, un sistem mai închegat de cunoștințe, care includea și un „dincolo”. Și-a început activitatea în domeniul religiilor indiene traducând din literatura filosofică sanskrită texte aparţinând brahmanismului. A urmat un doctorat în budhism. Contactul cu filosofia indiană l-a împlinit într-o primă fază dar, în timp, a dezvoltat în el și un anumit scepticism cu privire la posibilitatea de a realiza în mod efectiv ambițiosul ideal spiritual al acestor religii. Cei câțiva ani petrecuți în India nu au făcut decât să îi întărească acest sentiment. Contactul cu un grup creștin l-a deschis către mesajul evanghelic. A trăit un număr de ani sub garanția coborârii divinului la el, a destinului „absolut” asigurat „de Sus” și cu speranța reînnoirii personale printr-o putere primită de „Dincolo”. Preocupările sale din domeniul teologiei creștine s-au materializat sub forma unor traduceri din Karl Barth (Dogmatica Bisericii, Ed. Herald, 2008), Emil Brunner (Temeiurile credinţei creştine, Ed. Herald, 2009), John Sanders (în curs de apariţie, Ed. Logos, Cluj), a unor studii introductive referitoare la teologia existenţialistă a lui Emil Brunner şi la teologia procesului, sistemul lui A. N. Whitehead (Religia în formare, Ed. Herald, 2010). De asemenea este autorul unei monografii teologice asupra sistemului liberal al lui Friedrich Schleiermacher (Teologia creştină liberală, Ed. Herald, 2014). Tema reformulării liberale a mesajului creștin într-un context modern, scientist, agnostic, mai degrabă psihologic și social decât „religios”, reprezintă, și în prezent, una dintre preocupările sale. După o lungă perioadă în care a considerat spiritualitatea drept ridicare dincolo de această lume, constatarea dificultății insurmontabile de a depăși datul uman, cu toate neajunsurile lui, l-a condus la o redefinire a spiritualității, pe care a început să o considere mai degrabă drept o problemă de integrare în registrul vast al naturalului. Consideră omul drept un „mecanism psihologic”, integrat într-un sistem larg a cărui funcționare și direcție nu este încă accesibilă inteligenței umane; în aceste condiții ușor ingrate, încearcă totuși să deslușească modalități optimizate de funcționare a omului, atât la nivel personal cât și în sferele mai largi cărora îi aparține. Pe lângă activitatea de cercetare de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, predă Religii Orientale și Limba sanskrită în cadrul masteratului de „Studii Religioase – Texte şi Tradiţii”, Universitatea din Bucureşti, cât și la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi.

1 Articles Published | Follow: