Cunoaste-te

De cate ori nu ai avut senzatia ca in discutiile cu colegii sau cu partenerul de viata nu ajungi nicaieri? Iti este teama sa iti renegociezi salariul sau izbucnirile celui mic te-au facut sa iti pui la indoiala abilitatile parentale? Atunci ar trebui sa adopti cateva elemente din negocierea constructiva, beneficiile acesteia acoperind, practic, fiecare segment interrelational al existentei noastre.

Daca alte fobii sunt mai usor de constientizat in prezenta stresului, abandonul este o teama cat se poate de reala, pe care, de multe ori, nu o constientizam ca atare. Fie in experienta noastra anterioara exista o trauma care a generat aceasta teama, fie lipsa sigurantei si a increderii in sine ajunge o fobie autodistructiva. Ea se manifesta prin stari de anxietate si nelinisti constante la gandul ca cineva care ne este drag ne poate parasi oricand.

Lui Emilian Voiculescu, psihoterapeut la clinica Psy Motion, i-am adresat intrebari cu privire la identitatea masculina si lucrurile pe care barbatii nu le spun decat pe canapea. Discretia obliga la tacere, dar iata totusi cateva idei despre felul cum se prezinta partea masculina a populatiei.

Misterul feminin e deja un mit cultural. Dar sa nu existe oare si un mister masculin? Femeile stiu, in realitate, tot atat de putine despre partenerii lor si despre ce gandesc ei, pe cat stiu ei despre ele. Fiinte complexe, care fac lumea sa mearga inainte, care protejeaza femeile si copiii, care pornesc la razboi, dar construiesc si mari civilizatii, barbatii nostri au particularitati psihologice interesante si profunde.

De curand, Sandra Pralong, cunoscuta drept unul din cei mai activi oameni ai societatii civile de la noi, a lansat o carte care este, in sine, un interesant proiect de studiu psihologic. Ea si-a intrebat amicii de alte nationalitati care traiesc in Romania de ce iubesc tara asta si pe romani. Raspunsurile sunt un exemplu de perceptie, pe care ar fi bine sa o luam in calcul atunci cand vorbim despre noi insine si identitatea nationala.

Cand eram mici, construiam avioane sau castele din te miri ce! Apoi am scris niste versuri sau am pictat in acuarela ceva ce credeam ca ne va duce pe drumul drept spre o cariera de mare designer vestimentar. Apoi am devenit ingineri, medici, profesori. Intre timp, ne-am pierdut creativitatea… De ce?

Nimeni nu e scutit de probleme, de stres, de necazuri sau de greseli si de regrete. Ce facem atunci cand emotiile ne fac praf, cand simtim ca ne cade cerul in cap, ca suntem cei mai singuri oameni de pe lume si ca am fost loviti unde ne durea mai tare?

Sa ne intelegem mai bine emotiile. Anuntul unei boli grave provoaca o succesiune de stari emotionale menite sa ofere o aparare psihica in fata fricii de moarte. Identificarea lor poate fi salvatoare.

Un nou studiu sugereaza ca persoanele care intalnesc adesea situatii in care sunt silite sa astepte devin mult mai rabdatoare.

Creierul uman perfectioneaza un sistem de asociere a miliarde de detalii, aparent aleatoare, formand mecanismele solide ale memoriei. Unele asocieri au o rezonanta emotionala pozitiva, altele – negativa. Pentru persoanele dependente, aflate in recuperare, si pentru cei care sufera de stres post-traumatic, multe amintiri pot avea efecte devastatoare.

Conform studiilor, oamenii tind sa creada, indiferent daca sunt superstitiosi sau nu, ca evenimentele au sanse mai mari sa capete o turnura negativa daca au „cobit” inainte de desfasurarea lor.

Astazi, moda e la indemana tuturor – prezentari difuzate in direct pe internet, bloguri de street style, celebre sau nu, pagini de revista cu ultimele tendinte de sezon sau recomandari de shopping. Dar toate aceste informatii ne influenteaza dressing-ul? Da si nu, intrucat hainele reprezinta modalitatea prin care ne cream o identitate. Ele spun de unde venim, ce avem chef sa facem, exprima ce ne-a invatat anturajul despre haine, reprezinta o unealta functionala, inclusiv una de seductie. Asadar, chiar daca tendintele sunt accesibile tuturor, cu piese vestimentare pentru toate bugetele, adoptarea lor nu vine mereu de la sine.

Bebelusul este cea mai mare bucurie pe care o poate avea o mama, insa nasterea aduce si schimbari de natura fizica, emotionala, iar de cele mai multe ori proaspata mama nu se mai simte bine in pielea ei si oglinda devine un mare dusman. Repere pentru o imagine de sine corecta, de la psihoterapeutul Cristiana Haica.

Exemplul persoanei care isi cumpara masina de 80.000 de euro, dar locuieste in garsoniera sau in trei camere cu parintii, fratele si cumnata, este deja clasic. La fel, hainele de designer purtate ostentativ, mentionandu-se, cat se poate de des, pretul lor si brandul. Epatarea este mai pregnanta la noi? Si ce ascunde ea, de fapt? Psihologul Alexandru Cojocaru explica radiografia acestui fenomen.

Fie ca este vorba despre diverse sporturi, masini, job-uri sau calitatile fizice ori intelectuale ale consoartei, competitia este o a doua natura a barbatilor. Semn de anxietate sau o masurare a fortelor cu radacini in istoria timpurie a omenirii?

Pentru multi, nu e usor sa digere autoritatea unui sef, iar cea din partea parintilor era de nesuportat. Evident ca relationarea devine mai dificila, iar orice forma de autoritate se transforma intr-o bomba cu ceas. Descopera, alaturi de noi, ce se ascunde in spatele acestui fenomen, impreuna cu psihoterapeutul Carmen Toader.

Departe de a fi o conditie a productivitatii sau a creativitatii, obsesia perfectiunii (ori, mai precis, consecintele sale in plan comportamental) poate avea repercusiuni si in sfera functionalitatii optime (normale) a psihismului si a organismului.

Multi oameni resimt efectele asa-numitei manipulari emotionale, acuzand influente exterioare in sfera lor sentimentala. Un alt aspect negativ al frustrarii, maniei, vinovatiei, este imprimat prin susceptibilitatea lor de a contamina, astfel incat, adesea, putem sa ne recunoastem sentimentele drept lipsite de autenticitate, fiind determinate de alte persoane. Obtinerea autonomiei din perspectiva afectiva nu reprezinta un proces facil, dar nici imposibil.

In general, tindem sa evitam emotiile negative. Dar, atunci, de ce exista oameni care obisnuiesc sa asculte muzica trista?

Riscul de a cumula obiceiul fumatului printre persoanele tinere este relativ ridicat si poate fi anticipat prin existenta a trei factori majori: impulsivitatea, rezultatele slabe in mediul academic si frecventa consumului de alcool.

O noua abordare a psihiatriei in ecuatia depresiei? Preocupati de structura creierului si de factorii genetici, cercetatorii opteaza pentru aprofundarea laturii biologice a cauzelor depresiei.

In spatiul nostru cultural a aparut o carte ce ar trebui, zic eu, sa fie inclusa in bibliografia de la Facultatea de Psihologie si cea de Filozofie. Este vorba despre Gandire rapida, gandire lenta de Daniel Kahneman, care vorbeste despre erorile noastre de gandire. Este foarte utila oricui doreste sa ia decizii mai bune in viata.

Daca intelegem emotiile, ele ne pot deveni cele mai bune aliate. Cum? Incepand prin a ne cultiva inteligenta emotionala. Vom descoperi apoi, cu psihologul american Paul Exman, importanta micro-expresiilor fetei. Ulterior, vom transforma emotia negativa care ne domina, gratie exercitiilor cotidiene. La sfarsit, vom lua exemplu de la maestrii zen…

Sa invete sa fie fericita… de pe net, Iata ce a incercat timp de un an Florence, 45 de ani, prin intermediul cursurilor lui Tal Ben-Shahar, „profesor de fericire“ in Statele Unite. Intre practica zilnica a jogging-ului, descoperirea optimismului si mestecarea unei stafide.

Se spune ca prietenia stransa dintre barbati transcende timpul, uneori fiind mai puternica decat legaturile de rudenie. Psihoterapeutul Virgil Ricu ne explica ce se ascunde in spatele acestei relationari care trezeste invidia multor iubite si sotii.

Toate bune si frumoase, am identificat stresul, stim sa il identificam, dar cum sa mai fugim putin de el? Pana la urma, acesta e scopul: sa fim mai relaxati pentru a simti din plin gustul placerilor vietii… Tehnici de relaxare se gasesc decrise peste tot, noi sugeram doar cateva la indemana, gratis, dar esentiale.

Cum se manifesta concret? Cu siguranta, fiecare poate insira tot ceea ce il streseaza in cursul zilei. Dar este stresul ceva insurmontabil? Poate fi controlat, imblanzit? Sunt copiii stresati, la randul lor? Iata cateva raspunsuri de la doua psihoterapeute care se confrunta cu oameni sub tensiune.

In aceasta lume hiperconectata, traim in ritm alert, victime ale stresului din jur. Dar oare nu suntem noi propriii nostri calai? Posedam, poate, destule resurse interioare pentru a ne calma, dar mai intai sa incetam sa luptam.

Dependentele de tip comportamental se raspandesc foarte repede, se dezvolta adesea din activitati banale, cum ar fi shopping-ul, utilizarea computerului sau a telefonului mobil. Tratamentul acestor dependente trebuie, si el, sa evolueze pentru a tine pasul cu noile schimbari. Deocamdata, reuseste sa faca fata provocarii.