Dezvoltare personală

Să încerci să nu fii furioasă e ca și cum ai încerca să nu-ți fie sete, spune Harriet Lerner în cartea sa, Dansul furiei. Cum gestionăm furia este cu totul altă poveste. Iată câteva sugestii.

Se spune că omul este un „animal social“, care suferă dacă este izolat de semenii săi. Iată de ce ajungem să ne izolăm și care sunt efectele singurătății în plan emoțional sau chiar fizic.

Succesul este rezultatul muncii asidue sau rezultatul adaptabilității și anumitor calități. Indiferent de căile obținerii lui,  nu ne apreciem propriile merite, nu ne găsim locul printre cei care au reușit și trăim cu teama că oricând putem fi demascați. De unde vine sentimentul imposturii și care e soluția?

Nu există emoții bune sau rele pentru că toate joacă un rol adaptativ și fac parte din viața noastră interioară. Iată ce putem face atunci când emoțiile puternice ne copleșesc.

Cine nu s-a angajat măcar o dată în viață într-o polemică pe Facebook, devenită brusc ceartă în toată regula? Acest gen de comportament foarte agresiv, cauzat de faptul că oamenii nu se văd față în față, este tot mai frecvent. Cum să te descurci cu agresivitatea online.

În mod cert o mașină ne ajută, ne oferă independență, confort, ajungem în locuri greu accesibile cu mijloacele de transport în comun, putem călători în voie în afara orașului. Însă unii oameni nu se pot împrieteni cu condusul. De unde teama de condus și care este rezolvarea?

Copii fiind, dacă nu primit regulat ceea ce avem nevoie și, mai ales, la intensitatea la care noi avem nevoie, ajungem să dezvoltăm anumite răni emoționale. Au fost distinse cinci răni cărora le corespund cinci măști, iar în acest material discutăm despre rana de abandon și masca pe care o purtăm, cea a dependentului.

Copii fiind, dacă nu primit regulat ceea ce avem nevoie și, mai ales, la intensitatea la care noi avem nevoie, ajungem să dezvoltăm anumite răni emoționale. Au fost distinse cinci răni cărora le corespund cinci măști, iar în acest material discutăm despre rana de respingere și masca pe care o purtăm, cea de fugar.

Știm despre procrastinare. Suntem familiarizați și chiar împrieteniți cu ea. Chiar și cu renunțarea. Din păcate, ambele atrag atât sentimente de vină, cât și frustrarea de a nu fi dus până la capăt ceea ce ne-am propus. Iată câteva tehnici pentru o mai bună organizare.

Statistic, la nivel mondial, sunt cam la fel de mulți oameni singuri cum sunt și cei căsătoriți. Iar cum divorțurile merg pe bandă rulantă, s-ar putea statistica să fie în mișcare. Oare să fie așa rău să nu fii într-un cuplu, sau te poți bucura de singurătate?

Oare ce ne determină să îi refuzăm pe cei din jur atunci când vor să ne ofere ajutor. Și de ce nu cerem, atunci când avem nevoie? A accepta să fii ajutat, când este necesar, este un semn al bunei relații atât cu sine, cât și cu cei din jur.

Iubirea de sine poate fi catalogata de noi insine drept o dovada de egoism. Totusi, daca noi nu ne iubim, cum ne asteptam de la altii sa o faca? Iata de ce aceasta reprezinta un pas important in dezvoltarea personala.

Monologul interior şi modul în care gândim ne influenţează emoţiile şi stările, ceea ce determină, de cele mai multe ori, reacţiile, atitudinile şi acţiunile noastre. De aceea, este important ca, în momentele când observăm că tindem să generalizăm aspectele negative sau că grijile devin excesive, să folosim tehnici de liniştire şi să reformulăm gândirea catastrofală.

O problemă psihică nu trebuie să fie motiv de stigmatizare. La fel cum organismul ni se poate îmbolnăvi, la fel și psihicul are suferințele lui. Iar pentru vindecare, primul pas este recunoașterea nevoii de ajutor și acceptarea acestuia.

Avem responsabilități și, deseori, un program de care nu (prea) ne putem dezice. Alteori, ne afundăm în muncă și fie că suntem sau nu mulțumiți de rezultate, perseverăm întrucât este o zonă în care simțim că avem control. Dar cât timp liber avem? Și de ce este absolut necesar să ne facem…

Una dintre cele mai distrugătoare probleme de ordin emoțional, care afectează persoanele active, este sindromul burnout. Pornit din pasiunea și dedicarea pentru o meserie, sindromul se instalează pe fondul stresului, al oboseli, al neputinței de a gestiona timpul.

Știm că psihoterapia ne este utilă, dar mulți dintre noi încă speră ca problemele să treacă de la sine sau să își diminueze impactul în timp. Iată câteva semne că este momentul să mergi la un psihoterapeut.

Stima de sine este construită în copilărie, în relația cu părinții și aparținătorii. În funcție de baza pe care o primim, la maturitate vom fi echilibrați și încrezători sau, din contră, extrem de fragili.

Ți s-a întâmplat vreodată să te simți fără direcție, fără putere de concentrare, cu o mulțime de treabă și fără să știi de unde să începi? Deruta și oboseala își spun cuvântul atunci când nu există organizare. Iată 10 sfaturi pentru mai multă claritate.

Depresia nu trebuie ascunsă, nu este o rușine, nu este o vină a noastră. Nu este un semn al lipsei de valori ci al unei lupte pe care am dus-o singuri prea mult timp. Avem nevoie de ajutor și dreptul de a-l cere.

Toate studiile și cercetările ne îndeamnă să nu ne izolăm, să ne întreținem cercul social, să avem relații de cuplu, pentru o viață mai fericită și împlinită. Dar singurătatea poate lua diferite forme, iar singurul mod de a nu deveni un sentiment copleșitor este iubirea. De sine.

Emoțiile noastre sunt mai complexe decât „pozitive“ sau „negative“. Toate încearcă să ne transmită ceva, în primul rând, despre noi înșine. Cât suntem de dispuși să le ascultăm și să acceptăm, e altă poveste. Pentru dezvoltarea noastră personală și o mai bună înțelegere a sinelui, emoțiile negative sunt bune.

Cu toții am avut parte de iubiri dureroase, fie pe parcursul unei relații, fie din nerealizarea ei, fie ulterior, după o despărțire. În toată această dinamică a suferinței, un rol important pentru vindecare, îl joacă acceptarea propriilor emoții și sentimente.