Citești
Fiice, mame, conflicte si solutii

Fiice, mame, conflicte si solutii

Revista Psychologies

Se spune ca pe parinti nu ni-i putem alege si, uneori, relatiile cu acestia nu sunt dintre cele mai fericite. In aceasta categorie intra si mamele abuzive. Iata cum ne afecteaza o astfel de relatie si cum o putem corecta.

 

ABUZUL

Radiografia relatiei

Abuzul emotional, de cele mai multe ori, este neintentionat si folosit ca metoda de disciplinare, educare sau motivare a copilului fara ca parintii sa stie ce impact negativ are pe termen lung.

Mama care isi abuzeaza emotional copilul pune pe primul loc nevoile ei si nu ale acestuia, pentru ca se afla intr-o pozitie de putere si control. Astfel, ea recurge de la etichetare, jignire, amenintare si constrangere, pana la intimidare, manipulare si aplicarea pedepselor.

Umilirea in fata prietenilor si retragerea iubirii prin expresii de genul „daca nu strangi jucariile, nu te mai iubesc!“ fac si ele parte din arsenalul de unei mame abuzive.

Multe mame recurg inconstient si repetat la un comportament abuziv prin critica constanta, nu sunt niciodata multumite de ceea ce face copilul, prin negarea emotiilor, mai exact a plansului si furiei, sau agresivitate fizica si verbala.

Invadarea intimitatii, mai ales la varsta adolescentei, reprezinta si ea o forma de abuz emotional. Este vorba despre acele mame care nu bat la usa inainte sa intre in camera fiicei, le verifica sertarele sau le citesc jurnalele intime.

O forma speciala de abuz emotional este cea care consta in instrainarea copilului de anumite persoane si animale indragite, in distrugerea jucariilor sau a hainelor preferate.

De-a lungul timpului, s-a considerat ca un parinte bun este cel care asigura hrana, igiena si  ingrijirile medicale copilului, uitandu-se ca, pentru dezvoltarea armonioasa si echilibrata a unei persoane, emotionalul are un rol la fel de important.

Nevoile emotionale ale copiilor sunt prezente inca de la nastere si nu difera de cele ale adultilor. Diferenta consta in faptul ca cei mari au dezvoltate mecanismele de gestionare a emotiilor negative, iar bebelusii depind de persoana care ii ingrijeste.

Spre exemplu, in primii doi ani din viata, daca mama este disponibila din punct de vedere emotional pentru bebelusul sau, acceptandu-l ca fiinta unica si intelegand ca rabufnirile emotionale (plans, crize de furie, incapatanare etc.) sunt firesti, copilul dezvolta un atasament securizant fata de aceasta.

Atasamentul securizant reprezinta o etapa importanta in dezvoltarea copilului pentru ca influenteaza modul in care acesta se vede pe sine (bun-rau) si lumea exterioara (sigura-periculoasa).

Cand copilul isi percepe mama ca pe o persoana empatica cu nevoile lui, ea este o „mama buna“, iar cand nu rezoneaza cu el, ea este o „mama rea“. Mergand mai departe, imaginea copilului despre sine va oscila tot intre aceste doua etichete: de bun si rau. La fel si mediul inconjurator.

In timp, daca mama creeaza o balanta intre situatiile in care este empatica cu nevoile copilului si cele in care nu este, micutul va reusi sa invete ca atat mama buna, cat si mama rea sunt doua fatete ale aceleiasi persoane, care coexista. Va fi capabil sa inteleaga ca disparitia mamei bune are un caracter temporar si, in mod similar, va invata ca si el, la fel ca si mama, are o parte pozitiva si una negativa.

 

Cand si cum se termina o astfel de relatie

O relatie abuziva nu se termina niciodata daca niciuna dintre partile implicate nu face ceva ca sa rupa acest stil de relationare. Lucru deloc usor fara ajutor specializat! Daca mama nu constientizeaza ca are o problema si nu incearca sa gaseasca solutii de rezolvare, cu atat mai greu ii va fi fiicei sa rezolve situatia, mai ales daca este inca minora si dependenta financiar de mama.

O varianta ar fi sa ceara ajutorul unei persoane de incredere (tata, bunica, matusa, profesor, psiholog scolar) ori sa apeleze la serviciile asociatiilor care se ocupa cu astfel de cazuri. Uneori, se intampla ca fiica sa dezvolte un mecanism cunoscut sub numele de sindrom Stockholm.

Persoana abuzata dezvolta un atasament fata de abuzator, ajunge sa se identifice cu acesta si chiar sa declare ca ii intelege motivele care stau la baza comportamentului sau.

Auzim persoane care spun: „Mama mea a fost foarte dura cu mine, a facut militarie. Daca nu punea batul pe mine cand a fost cazul, nu as fi facut facultate. Desi atunci eram suparat/a, din cauza felului in care ma trata, acum imi dau seama ca mi-a facut un mare bine“.

Observam din aceasta exprimare cum persoana in cauza nu este capabila sa aprecieze abilitatile proprii de invatare si efortul pe care l-a depus pentru o astfel de reusita. Succesul este al mamei, nu al ei.

 

 

FIICA

Dezvoltarea emotionala

Exista studii care dovedesc ca stilul parental in care primeaza respectul determina un nivel crescut al sentimentului propriei valori. Reversul il reprezinta copiii abuzati emotional. Ei nu vor avea incredere in fortele proprii, vor fi timizi, neputinciosi sa isi exprime trairile ori sa isi sustina punctul de vedere.

De asemenea, risca sa dezvolte un comportament de loialitate inconstienta fata de abuzator. Preiau mesajele negative, de genul „nu esti in stare de nimic fara ajutorul meu“, le interiorizeaza si devin parte din personalitatea lor. Rezultatul va fi un copil neputincios, fara dorinta de a mai incerca ceva nou, dependent de ajutorul mamei.

 

Impactul la nivel de relatii

Bineinteles ca si intr-o viitoare relatie de cuplu a fiicei vor fi probleme. Riscul cel mai mare este ca partenerul, care la inceput apare intr-o aura de salvator, pentru ca el scoate fiica din acel mediu nociv, sa ajunga sa o abuzeze la fel cum o facea mama, prin reconstruirea mediului familial in care ea a crescut.

Ca urmare, sotul salvator, care intre timp a devenit calau, ii ofera sotiei posibilitatea sa rezolve in relatia cu el ceea ce nu a putut cand era sub tutela mamei.

Revenind la ideea de loialitate de care am vorbit anterior, aceasta se poate extinde si la nivelului cuplului. Fiica aflata intr-o astfel de relatie cu mama ei, ajunge sa isi aleaga partenerii doar dupa principiile si gusturile mamei, sa o implice in relatia de cuplu intr-un mod atat de intruziv, incat partenerul va avea impresia ca trebuie sa multumeasca doua femei si nu una.

Traumele emotionale au un caracter transgenerational, iar fiica abuzata risca sa aplice aceleasi tratamente si copiilor ei. Din aceasta cauza, este important sa inteleaga de unde vine acest comportament si ca exista solutii pentru a-l stopa.

In ceea ce priveste relationarea ei in societate, pe de-o parte, putem vorbi de izolare sociala, teama de intimitate, sentimente de insecuritate, iar pe de alta parte, putem observa comportamente destructive (automutilari, tentative de sinucidere), consum de alcool ori substante, tulburari psihice sau sexuale, agresivitate si victimizare.

 

Distanta cea mai buna

Chiar si in cazul copiilor deveniti adulti, legatura mama-copil este unica si permanenta, de aceea nu exista distanta fizica care sa o intrerupa, iar efectele unei astfel de relatii vor fi simtite oriunde.

In cel mai bun caz, intreruperea contactului total cu mama poate aduce o ameliorare prin anularea abuzului direct, dar in niciun caz nu rezolva traumele suferite pana atunci.

 

 

MAMA

Sursa comportamentului

Exceptand cazurile patologice, in care vorbim despre diverse tulburari psihice, consum de substante sau alcool, de cele mai multe ori comportamentul abuziv vine din nestiinta, din faptul ca si mama a fost crescuta in modul acesta.

Studiile spun ca problemele financiare grave pot fi o sursa a cresterii violentei si agresivitatii, precum si problemele maritale. Un exemplu de abuz al mamei asupra copilului, care isi are radacinile in problemele de cuplu, este complexul Medeea, care provine din mitologia greaca si reflecta dorinta fantasmatica a mamei de a-si rani copiii, ca forma de razbunare asupra tatalui.

 

Corectarea comportamentului

In primul rand, este necesar ca mama sa fie constienta ca are o problema. Apoi, trebuie sa inteleaga de unde vine nevoia de control si putere pe care o exercita asupra copilului si sa solicite ajutorul unui specialist.

Ca modalitate preventiva, dat fiind ca abuzul emotional este foarte subtil si are un caracter care tine in mare parte de nestiinta, recomandarea mea catre parinti este sa se informeze si sa citeasca carti de parenting.

De obicei, abuzul se descopera in cabinetul de psihoterapie, cand copilul a dezvoltat deja anumite probleme, precum eliminarea spontana si inconstienta a urinei, somatizari (dureri de cap, de burta etc.), anxietate, depresie sau comportamente neadecvate, pe care nu au reusit sa le corecteze singuri.

 

Autor: Carmen Buterchi, psiholog, psihoterapeut familial.
https://pentrucopilultau.wordpress.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top
Prinde o reducere o dată în lună! Totul redus cu 30%
ABONAMENTE, CĂRȚI, EVENIMENTE
AGENDE PERSONALIZATE