Now Reading
Sunt premiantii fericiti?

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Sunt premiantii fericiti?

copii, familie, scoala
Sunt mandria parintilor si a profesorilor. Medaliatii, olimpicii pot face uneori eforturi foarte mari. Si clacheaza. De abia atunci incep intrebarile. Cum s-a ajuns aici? Sunt premiantii multumiti cu adevarat de ei insisi?

Unii dintre ei traverseaza perioada de studii senini si impliniti, altii nu mai fac fata. Pentru ca exista elevi foarte buni care sufera. Exprimata prin semnale corporale (insomnii, probleme de comportament alimentar, depresii) suferinta acestor copii neobisnuiti, a per­for­man­tilor, este ascunsa. Ei continua sa ia note bune care calmeaza nelinistile parintilor. Ca si cum un carnet plin cu 10 ar insemna ca totul e perfect.

„Suntem fericiti sa vedem ca-i place sa invete“, spune Monica S., mama lui Dan, de 12 ani. „Cand a re­nun­tat la handbal pentru ca voia sa studieze mai mult nu ne-am nelinistit. Astazi stim ca a fost un efort mare, dar in acea perioada eram foarte mandri de el.”

Semnale de alerta

Suprainvestirea scolara poate fi un semnal important pentru parinti, mai ales cand copilul nu mai are nici o alta preocupare care sa-l destinda. Daca devine trist, vizibil obosit si fara chef sau manifesta o stare de agitatie, plans, tulburari ale somnului sau o comunicare deficitara, toate acestea pot fi elemente care semnaleaza „existenta unei neadaptari intre posibilitatile interne si cerintele externe”, subliniaza psihologul Simona Chiru. Anumiti copii se inchid in ei, altii pot avea un comportament perturbator.

Profesorul Mircea Dragos, directorul Centrului Regional de Excelenta pentru Elevi Capabili de Performante, constata ca printre re­ac­ti­ile elevilor la suprasolicitare se nu­­­­­­­mara „tendinta de izolare, de interiorizare si con­flictele emo­tio­nale. Randamentul scazut poate duce chiar la do­rin­ta de abandon”. Adesea, parintii nu vad ca fiul sau fiica lor face parada de rezultatele scolare tocmai pentru ca vrea sa a­tra­ga atentia asupra starii sale proas­te. Tendinta de a colec­tiona diplome este o strategie de evitare a momentului maturizarii.

Dorinte contradictorii

Maturizarea inseamna sa te expui la eventuale esecuri, dar si sa te plasezi ca rival fata de parinti. Anu­miti co­­­­­pii vor sa ramana eterni studenti si au un destin dureros, pre­sa­rat de do­­­­­­rinte inconstiente.

Per­for­manta tra­duce nevoia de atentie, afectiune, valorizare, stima de sine, acceptare, autorealizare. E foarte important mo­­­­dul in care pro­fesorii si parintii co­­­­munica as­teptarile pe care le au in le­gatura cu copiii si elevii lor”, ne im­par­­ta­seste Sabina Botea din experienta ei de consilier scolar.

Uneori, ve­dem tineri care, la varsta de 20 de ani nu au alt scop decat sa le faca pe plac parintilor. Ei incearca sa se faca iubiti prin acumularea rezultatelor bune. Si e nevoie de un eveniment serios pentru a scoate la iveala suferinta din spatele performantei. Eforturi care se platesc cu greu Adelei, de 19 ani, i s-a facut rau aca­sa. E anorexica si a fost nevoie sa fie spitalizata. „Ne-a cazut cerul in cap, nu vazusem nimic”, spune mama ei. „Adevarat, vorbea adesea de obo­sea­­­­­la. Dar pentru ca voia sa intre la o facultate buna mi s-a pa­rut normal sa o vad ca face eforturi. Cand imi zi­­­­­cea «Sunt o proas­ta, n-o sa reu­sesc», eu o asiguram ca, dimpotriva, are tot potentialul pentru a reusi“.

La anumiti copii sau adoles­centi fra­gili „importanta rezultatelor la con­cur­suri si a ierarhizarilor preia con­tro­lul in detrimentul dezvoltarii ap­­­­­­­­­­­­­­­­titudinilor”, explica profesorul Mircea Dragos. Prea multa pre­si­une poate antrena probleme grave, de la toxicomanie la suicid, trecand prin oprirea brus­ca a studiilor.

Orice rupere a echi­li­bru­­lui intern produce suferinta, con­­­­sta­ta si psihologul Simona Chiru. „Cazul de sinucidere pe care, din pa­­­­­­­cate, l-am avut aici, la Cluj, a fost prea putin analizat si nu a atras a­ten­tia asupra necesitatii asistentei psiho-pedagogice pentru copiii supra-do­tati”. Este bine, deci, sa fim atenti la comportamentul lor si la eventuale semnale de nefericire.

„Atunci cand astepta­ri­le pozitive ale profesorului se manifesta simultan cu asteptarile pa­­rintilor, poate sa apara un efect sur­prinzator: scaderea performan­tei“, ob­serva psihologul Sabina Bo­tea. „A­cest efect este cauzat de presiunea so­ciala prea mare exercitata asupra elevului. Cand se simte apa­sat de pro­­­­­­­­priile asteptari, cumulate cu cele ale profesorului si ale familiei, chiar si un mic insucces se poa­­te amplifica, generand anxietate, deprima­re, furie. Acesti copii trebuie ajutati sa-si recunoasca si exprime emotiile, sa con­sti­entizeze ca stresul este o par­te fireas­ca a procesului de maturizare.”

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top