Burnout

Burnout-ul te poate lovi în chipuri felurite şi nici nu-ţi dai seama. Poţi să ajungi într-o situaţie de depresie, într-o situaţie de alergie, de probleme autoimune sau de posibil cancer. Şi toate acestea pot fi consecinţa unei epuizări a glandelor suprarenale prin care ai trecut, în care eşti şi despre care habar să nu ai. E important să conştientizezi că în viaţă mai e nevoie şi de altceva decât de muncă şi de stres şi să ieşi din cercul vicios, să cobori de pe roata de hamster. Chiar dacă faci lucruri frumoase, lucruri bune, e bine să ştii să-ţi pui limite.

Psychologies: Doamnă doctor, vă mulțumesc că ne împărtășiți din propria dumneavoastră experiență legată de burnout. Cum ați descoperit cu ce vă confruntați?

Dr. Ioana Berciu: La mine a debutat într-un an, în decembrie, cu niște migrene foarte puternice, zilnice, care nu cedau la absolut nimic. Bineînțeles că m-am îndopat, cum face tot omul, cu diverse antialgice și antiinflamatoare, totuși nimic nu ajuta. Sărbătorile acelea au fost sub amprenta acelor migrene din care nu reușeam să ies, după care, în ianuarie m-am întors la serviciu și undeva la jumătatea lunii a început să-mi apară o erupție pe piele. Cumva, migrenele s-au diminuat, dar au apărut acele pete, ca niște bănuți rozalii, pe piele, pe brațe. Apăreau și dispăreau. Am intrat în panică. Sunt o fire analitică și, medic fiind, m-am gândit la tot. Am făcut toate investigațiile posibile, totuși, nu ieșea nimic elocvent.

Bineînțeles, prima alegere – cura de cortizon. Am făcut intravenos și oral, iar erupțiile s-au calmat. După ce am redus cortizonul au apărut din nou. Am rămas, deci și cu cortizonul și cu erupția. Mai ciudată situația. A doua cură de cortizon a dus la același rezultat. Deja nu mai puteam să dorm. Mă trezeam noaptea și mă gândeam dacă mai scap vreodată de treaba asta. Eram foarte afectată pentru că nu găseam cauza. Așa am ajuns prin aprilie-mai să fiu în aceeași situație, până când am apelat la un medic de medicină funcțională din Belgia, la care duceam copiii, care aveau tot felul de alergii și intoleranțe alimentare de mici. Doctorul m-a citit imediat. Mi-a spus clar: „din momentul ăsta nu mai mănânci decât ce-ți dau eu să mănânci și îți iei concediu de odihnă. Problema ta are legătură cu histamina și cu oboseala.” Știa că munceam câte 14 ore pe zi la vremea aceea.

Ce ați făcut? L-ați ascultat?

Dr. I. B.: Am intrat pe un regim alimentar foarte strict, țintit pe producerea și pe secreția de histamină și într-o lună de zile m-am stabilizat cu acel regim, fără nicio intervenție medicamentoasă. Apoi medicul belgian mi-a făcut analize legate de funcția glandelor suprarenale, secreția de cortisol și încă altele, tot tabloul care se face într-un caz de burnout. Era prima dată când vedeam acele analize făcute de cineva și bineînțeles că rezultatele lor au căzut greu, ca un verdict: tu ești „ars”.

Citește articolul integral în ediția de aprilie a revistei Psychologies sau abonează-te și primește lunar cadourile pregătite.