Now Reading
Tu si podoaba capilara, o relatie dificila

Tu si podoaba capilara, o relatie dificila

Revista Psychologies

Anumite motive de insatisfactie personala sunt trecute sub tacere sau se marturisesc pe un ton glumet, pentru ca sunt considerate prea superficiale pentru a vorbi despre ele cu seriozitate.

Problemele legate de parul din cap sunt unele dintre ele. Prea subtire, prea moale, nu suficient de blond, drept sau cret…

In fata imaginii reflectate de oglinda, de cate ori nu am cedat furiei sau descurajarii?

Ce este de facut cu aceste atribute care pretind a sublima feminitatea? Poate ca ideea conform careia parul este „podoaba femeii“ e profund ancorata in gandire.

De aici, si atentia neobosita indreptata spre coafuri, indiferent de epoca ori de statut social.

Salonul lamentarilor

Majoritatea doamnelor sunt foarte critice cu parul lor si mereu vor mai mult, inclusiv ceea ce nu au – femeile cu parul drept vor tanji mereu dupa bucle, si cele cu parul cret isi vor face tratamente semipermanente de indreptare a parului.

Poate suna extrem, dar este o reflectie buna a realitatii. Arta stilistului este, in final, de a pune in scena marea distanta dintre fantezie si realitate.

Olivia, 36 de ani, se lupta dintotdeauna cu „un par putin ondulat si un saten tern“. „De fiecare data cand culoarea se estompeaza si efectul de indreptare a parului dispare, cad efectiv, intr-un fel de depresie.

Indiferent ce haine fabuloase port sau ce machiaj deosebit am, senzatia mea este ca sunt o oarecare, o urata fara pic de feminitate.“

Noduri inconstiente

Nu din intamplare exista remarca psihanalistilor care spun ca, la un moment dat, toate femeile evoca modul in care mama le atingea parul. Acest atribut al feminitatii este insuflat in mod special de mama si, ulterior, preluat de copila.

Fie ca ii neglijeaza parul, o trage de el pentru a-l aseza in coada sau in coc, o obliga sa il poarte lung si desfacut, il aranjeaza cu blandete sau cu brutalitate, toate aceste dorinte si aceste gesturi materne participa la construirea identitatii sexuale a fetitei.

Citeste continuarea articolului in revista Psychologies, editia septembrie 2012.

 

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top